Același sondaj relevă faptul că aproape jumătate (43%) dintre consumatori consideră economia locală drept slabă și se așteaptă ca starea acesteia să se înrăutățească în următoarele trei luni.
Mai mult, românii sunt pesimiști și în ceea ce privește durata crizei economice: cea mai semnificativă parte (30%) a acestora estimează o perioadă de 1-2 ani, pe când 19% se așteaptă la o durată de până la 3 ani.
De la debutul pandemiei, aproape jumătate dintre consumatori declară că au experimentat scăderi ale veniturilor și economiilor la nivel de gospodărie, dar mai puțin de o treime dintre aceștia au reușit să reducă și cheltuielile din gospodărie. În plus, aproximativ 60% dintre consumatori au devenit preocupați, cel puțin într-o oarecare măsură, de siguranța locului de muncă.
”Economiile aproape s-au evaporat pentru consumatorii îngrijorați de stabilitatea locului de muncă. De asemenea, veniturile acestora au scăzut semnificativ. Veniturile nete la nivel de gospodărie sunt stabile pentru consumatorii cu locuri de muncă mai sigure, însă capacitatea lor de economisire a înregistrat un declin net de peste 30%. Observăm diferite dinamici de consum/economisire în diverse grupuri demografice, devenind tot mai relevant pentru instituțiile financiare să le aprofundeze și să le abordeze în consecință atunci când creează produse adaptate <<noului normal>> post-COVID. De exemplu, persoanele care au reușit să-și reducă cheltuielile au fost fie cele fără studii universitare, fie cele care câștigă mai mult, comportamente cauzate evident de factori diferiți”, a declarat Alexandru Filip, Managing Partner al biroului din București și lider al Digital & Analytics Practice în Europa Centrală al McKinsey & Company.
Chiar dacă impactul negativ al crizei COVID asupra pieței muncii nu e deloc surprinzător, un aspect îngrijorător este că, în pofida perioadei anterioare de creștere accelerată a puterii de cumpărare și a nivelului de trai, în cazul unei potențiale pierderi a locului de muncă sau a reducerii veniturilor, 71% dintre români declară că se pot baza pe economii mai mici de 25.000 lei la nivel de gospodărie.
Acest nivel modest al economiilor are un impact semnificativ atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În situații de urgență, precum cele specifice acestei perioade, pentru 61% dintre respondenți economiile le pot ajunge cel mult 4 luni dacă își mențin nivelul actual al cheltuielilor.
În plus, pe termen lung, peste 70% dintre respondenți se declară îngrijorați în ceea ce privește un nivel adecvat de venituri după ce vor ieși la pensie.
”Ne putem aștepta ca românii să iasă din criza actuală și mai fragili din punct de vedere financiar, dar și mai conștienți de nevoia de protecție financiară pe termen lung. Este un moment prielnic pentru băncile și asigurătorii din piață să își întărească rolul de susținător financiar prin produse și condiții adecvate atât pentru a gestiona nevoi imediate de lichiditate, cât și pentru a încuraja acumularea financiară pe termen mediu și lung”, a adăugat Alexandru Filip.
Sondajul „Financial Pulse Survey” a fost realizat în România în iunie 2020 și a cuprins peste 500 de respondenți. Rezultatele au fost ajustate astfel încât cifrele să reflecte populația din România cuprinsă între 18 și 80 de ani.