Vlad Andriescu
Octavic este un startup care ajută industria producătoare să digitalizeze diferite aspecte ale activității, pentru productivitate crescută. Lucrează cu firme mari precum Zentiva, Philip Morris International, IRUM, TeraPlast, Gedeon Richter.
În acest articol vei afla despre:
- Linii de finanțare pe care le-au accesat românii de la Octavic pentru a avea fonduri
- Cum se lucrează în consorții internaționale cu 16 parteneri, inclusiv din mediul academic
- Care sunt criteriile pentru a obține 770.000 de euro fonduri din proiecte europene ca startup de tehnologie
- Creșterea de la an la an pentru Octavic este de 140% în care intră rezultatele organice și fondurile europene
Octavic sunt un model de succes în accesarea de granturi de cercetare și de tehnologie pentru a putea accelera dezvoltarea produsului lor.
Nu au apelat la consultanți într-un final, deoarece nu au găsit parteneri care să cunoască suficient domeniul lor, ceea ce ar fi îngreunat procesul de colabroare.
„Prin urmare, ne-am apucat noi de treabă, si după câteva încercări eșuate, în special din cauză că produsul nu era suficient de inovator, am avut un prim succes în anul 2019 cu EFPF. Cred că a cântărit greu și faptul că am rafinat partea de text a aplicației, am învățat cum s-o facem mai clară, mai lizibilă”, spune cofondatorul Octavic, Paul Harfaș.
El consideră că nu trebuie pregătire specială, cât timp fondatorii sunt meticuloși și atenți la cerințele concrete ale apelului de proiecte.
Resurse alocate procesului de finanțare
Dacă nu aveau experiență în zona de proiecte pe fonduri europene, aveau experiență în zona de proiecte industriale complexe, care necesită documentație stufoasă, dar cu care se lucrează ușor.
„Practic, am aplicat ce am învățat odată cu implementările Octavic în industrii cu exigențe ridicate în acest sens, cum ar fi pharma, tobacco, food&beverage. Dacă mai adăugăm și grad de inovație ridicat, criterii de eligibilitate bifate și buget realist din punct de vedere al alocării efortului, putem anticipa succesului proiectului”, explică Harfaș.
Octavic a avut mereu 2-3 colegi racordați permanent la acest task pe parcursul a cel puțin 4 săptămâni.
„Cel mai greu e să faci totul cât mai simplu - adică să poată fi perceput ușor. E posibil ca evaluatorul de proiecte să fie complet străin industriei, deci, în primul rând, e necesar să înțeleagă el rapid și facil ce ai transmis tu prin propunerea ta”, spune Harfaș.
Linii de finanțare pe care le-a folosit Octavic
Startup-ul de soluții digitale pentru industria producătoare s-a orientat spre linii de finanțare de la autorități de management externe.
„Pentru a accesa aceste granturi, am concurat cu companii din toată Europa, fără să știm exact cu cine și mi-ar plăcea să cred că am câștigat datorită relevanței din punct de vedere al inovației tehnologice, dincolo de faptul că am bifat toate criteriile de eligibilitate. Practic, putem spune că suntem cea mai inovatoare companie, acesta fiind principalul criteriu de jurizare”, spune Harfaș.
Au încercat și pe fondurile din România, dar procedurile li s-au părut complicate și irelevante.
„După 3-4 încercări, ne-am reconfirmat dificultatea accesării odată cu încercarea pe axa POR - un apel numit Proof of Concept, unde am încercat să aplicăm recent. Dacă s-ar aerisi procedurile legate de documente și s-ar putea relaxa și fazele de depunere și raportare, care sunt mult prea complexe, nemaivorbind de puțină flexibilitate din partea autorităților de finanțare, ar fi mult mai accesibile liniile de finanțare autohtone. Însă nu e un lead de ignorat, probabil am fi avut mai mult succes dacă lucram cu consultanți care cunosc ițele și cutumele acestor programe”, spune Paul Harfaș.
Astfel, s-au concentrat pe fondurile externe.
„Cele mai reprezentative exemple ar fi mecanismul financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul „Programului Dezvoltarea IMM-urilor din România" și Horizon2020, pe care, recunosc, nu le-am căutat activ. Despre primul am aflat printr-un e-mail de marketing, iar într-un consorțiu H2020 am ajuns la invitația unui alt membru, care a aflat despre noi de pe portalul european pentru proiecte”, explică Paul Harfaș.
Proiectul derulat prin fondurile norvegiene Risk based real time smart production scheduling (RB-RT-SPS) a adus o finanțare de 200.000 de euro și Octavic a alocat fondurile dezvoltării unui software experimental, care să ajute managerii să identifice factorii de risc implicați în planificarea producției, cum ar fi probabilitatea ca anumite echipamente să cedeze sau întârzieri în aprovizionarea cu materiale.
„Un alt exemplu relevant de proiect în derulare este 5G TIMBER, finanțat prin Horizon Europe, sub acțiunea HORIZON-CL4-2021-TWIN-TRANSITION-01-08. Se urmărește prin această acțiune stabilirea industriei europene ca lider în industriile de producție și procese sustenabile bazate pe date, prin procesarea eficientă a datelor, îmbunătățirea sustenabilității ecologice, economice și sociale a producției industriale. Proiectul în sine vizează folosirea tehnologiilor 5G pentru conceptul de Digital Twin aplicat în industria de prelucrare a lemnului. Finanțarea noastră în acest consorțiu este de 156.000 de euro și vizează digitalizarea fabricilor care sunt partenere în proiect”, mai spune Paul Harfaș.
Alt proiect deja finalizat, EFPF (European Connected Factory Platform for Agile Manufacturing), un proiect de inovare co-fondat de programul Horizon 2020 al Comisiei Europene, a asigurat companiei o finanțare de 150.000 de euro și a folosit banii pentru dezvoltarea unui nou modul de mentenanță predictivă.
„Cel mai recent grant accesat e BetterFactory - https://betterfactory.eu/ - care presupune un consorțiu format din fabrică, furnizor tech și artist, pentru a aduce îmbunătățiri cross-domain în manufacturing. Am aflat despre ei prin networking și, chiar dacă nu e tocmai specific ariei noastre, e mai facilă colaborarea remote cu partenerii din proiect, fiind din zona de software”, explică acesta.
Studiu de caz - 150.000 de euro prin EEPF
Octavic a obținut 150.000 de euro finanțare prin EEPF, un program din cadrul Horizon 2020, o schemă de micrograntrui pentru a crea ceea ce terminologia de specialitate numește use cases, adică experimente aplicate.
„Cel mai provocator aspect în implementarea proiectului a fost interfațarea cu alte servicii si componente disponibile pe platforma EFPF, dintre care nu erau toate la maturitate tehnologică - fiind și acestea, la rândul lor, dezvoltări experimentale în curs. Am colaborat însă foarte bine cu cei de pe platformă și am avut un ghidaj bun pe parcursul proiectului, ceea ce a contat în economia succesului înregistrat”, spune Paul.
170.000 de euro prin 5G Timber și 16 parteneri internaționali
În cadrul acestui proiect Octavic lucrează cu parteneri internaționali, dar și cu instituții academice. O adevărată provocare.
„Am fost invitați în acest consorțiu, 5G Timber, în urma networking-ul nostru și a rezultatelor înregistrate în proiectele anterioare. Aș recomanda același context și pentru identificarea potențialilor parteneri - networking, prin Digital Innovation Hubs, de exemplu, însă ajută și evenimentele organizate de autoritățile de finanțare”, expilcă Harfaș.
Cum se pot înscrie fondatorii pe portalul european dedicat acestor proiecte? Dă click pe acest link. https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/
„Parteneriatul cu mediul academic se leagă, în principiu, prin crearea consorțiilor aferente proiectelor. Aici, Octavic are rolul unui integrator de tehnologie - validări experimentale în medii de producție industrială. Cu alte cuvinte, partenerul academic ne ajută cu partea de “cercetare fundamentală”, pe care o testăm în mediul industrial”, mai spune Paul Harfaș.
Un amănunt important pentru Octavic e faptul că în board-ul lor consultativ se află un profesor de al Danish Tehnical University, așa că au primit și recomandări.
Când vine vorba de a se ține la curent legat de astfel de proiecte, Digital Innovation Hubs e cea mai bună resursă, spune antreprenorul.
„Noi aflăm despre acest tip de call-uri de la advisorii noștri, din mediul academic, din mail-uri de marketing, iar acum primim invitații de a ne alătura unor astfel de proiecte și datorită istoricului nostru”, explică reprezentantul Octavic.
„Din informațiile noastre, există linii de finanțare pentru orice tip de companie tech și nu numai, însă criteriile de eligibilitate variază de la un apel la altul. E o listă lungă, care trebuie verificată temeinic și bifată până la ultimul punct, înainte de a merge mai departe cu elaborarea unui proposal”, a mai spus Paul Harfaș.
Finanțare ulterioară pentru Octavic
În momentul de față Octavic are trei proiecte în implementare și nu caută activ alte linii. „În aceste condiții, “o ofertă de nerefuzat” ar fi poate un consorțiu gata format, în care să avem un rol relativ minor și fără risc semnificativ de dezvoltare experimentală”, spune Harfaș.
De asemenea, când vine vorba de finanțarea prin fonduri de risc, Paul spune că Octavic s-a concentrat pe creștere organică, consolidarea produsului, cash flow, înainte să se uite la zona de venture capital.
„Din experiența interacțiunii noastre cu mai multe astfel de companii, am dedus că fondurile caută să aibă în portofoliu mai degrabă startup-uri cu capacitate de creștere exponențială, imediată și se orientează spre partea de soft, de apps. Noi venim și cu o parte de hard, on site, în fabrică - inevitabil, ceea ce e perceput ca o limitare de creștere”, spune Harfaș.
Când vine vorba de momentul în care se află Octavic, Paul spune că „Am reușit să accesăm încă o finanțare, Better Factory, care presupune un consorțiu format din fabrică, furnizor tech și artist, pentru a aduce îmbunătățiri cross-domain în manufacturing. Concret, finanțarea de 200.000 de euro, din totalul de 300.000 al proiectului, va fi folosită pentru implementarea unui sistem de 3D Digital Twin în industria de prelucrări metale, pentru a ajuta partenerul industrial din proiect în zona de vizibilitate operațională”.
De asemenea, au adăugat clienți noi, cum ar fi Philips, CIE Golde, Soli Food (ex European Foods). „Practic, am dublat numărul de clienți, am crescut afacerile cu circa 30% iar echipa Octavic s-a extins considerabil”, încheie Paul Harfaș.
