Oana Coșman
UPDATE 8 septembrie:
Un comunicat dat publicității de TechAngels, notează că, odată cu dezbaterile și adoptarea Pachetului 2, a fost acceptată eliminarea prevederilor privind conversia obligatorie a împrumuturilor de tip convertible loan agreements (CLA).
”Ne bucurăm că argumentele prezentate de noi, alături de alte asociații, fonduri și companii din ecosistemul tech, au fost ascultate și că am putut să întărim, cu această ocazie, un cadru de lucru colaborativ cu autoritățile statului. Este un moment important care poate marca începutul unui proces mai amplu: modernizarea cadrului legislativ în care funcționează startup-urile tehnologice din România”, a declarat Marius Istrate, Chairman of the Board al TechAngels.
Pentru ca ecosistemul să își atingă adevăratul potențial, este nevoie și de alte alte îmbunătățiri esențiale. Spre exemplu, în Legea societăților comerciale simplificarea procedurilor de închidere a unui startup ar putea sprijini antreprenorii să poată reîncepe noi activități mai ușor sau, introducerea claselor de acțiuni reprezintă un mecanism cheie pentru atragerea de investiții și motivarea echipelor.
Valentin Filip, Managing Partner Fortech Investments, unul dintre fondurile de investiții active în țara noastră, cu investiții în startup-uri românești, ne-a precizat că din cauza mediului de afaceri incert în ultimii ani, foarte multe runde de finanțare au fost făcute prin împrumuturi, chiar dacă stadiul companiei e mai avansat, pentru a proteja fondatorii și a securiza investiția pe termen scurt.
Din acest motiv, implementarea unei astfel de propuneri prin care s-ar introduce obligativitatea capitalizării împrumuturilor acordate de acționari/asociați către companiile aflate sub pragul de ”jumătate din capitalul social” ar diminua semnificativ, pe termen scurt, numărul de investiții tip angel.
Motivul pe care-l menționează investitorul ar fi lipsa de consens sau experiență în cazul investitorilor de tip angel pentru a stabili o evaluare corectă a startup-urilor. Și asta pentru că investițiile în startup-uri se bazează frecvent pe împrumuturi convertibile, atunci când compania e într-un stadiu incipient sau când evaluarea e greu de stabilit.
Așa cum precizează și Bogdan Iordache, solo GP al fondului de investiții Underline Ventures, din al cărui portofoliu fac parte și startup-uri locale. ”Instrumentele de investiție prin împrumut reprezintă un instrument absolut standard pentru startups. De exemplu, dacă un startup în care ai investit deja mai are nevoie de o extensie până la runda următoare de investiți, are perfect sens să îi acorzi un împrumut care se va converti în acțiuni la prețul rundei următoare, în loc să îi re-evaluezi singur valoarea, și să ții antreprenorul blocat cu procesul aferent. Așa cum aceste instrumente există peste tot în lume, așa ar trebui să existe și în România, unde framework-ul legal pentru startups este oricum extrem de precar”, afirmă Bogdan Iordache.
Firme închise și evaluări incorecte
”Pe termen scurt și mediu eliminarea acestui mod de finanțare va duce la închiderea multor firme care până acum au beneficiat de investiții din partea acționarilor existenți în momente dificile în dezvoltarea lor. Pe termen lung, o astfel de modificare poate duce la dezechilibre în structura de acționariat, având investiții făcute la evaluări incorecte, ce duc în final la o structură în care fondatorii au prea puține părți sociale și devin neatractivi pentru noi investitori”, spune Valentin Filip.
Oficialul Fortech Investments menționează că un astfel de precedent există deja din momentele în care împrumuturile convertibile nu erau larg răspândite în țara noastră. ”La acest moment avem multe startup-uri care se confruntă cu dificultăți în atragerea de capital, fiind nevoie de negocieri extensive cu primii investitori pentru a ceda din părțile sociale obținute prin investiții la evaluări prea mici/incorecte. O conversie automată nu ar ține cont de condițiile în care au fost acordate acele împrumuturi, stabilite în contractul de împrumut, lucru care va genera efecte semnificative în structura de capital a companiilor”, este avertismentul lui Valentin Filip, Managing Partner Fortech Investments.
Cu un avertisment similar au venit și reprezentanții Asociației TechAngels, cea mai extinsă organizație a investitorilor privați în startup-uri tehnologice din România, care cuprinde peste 130 de membri.
Aceștia sunt de părere că măsura propusă în Pachetul 2 de reforme pune în pericol ecosistemul local de inovație, descurajează investițiile private și riscă să accelereze mutarea startup-urilor românești în alte jurisdicții mai favorabile.
”Înțelegem că Guvernul are de luat măsuri dificile pentru a redresa economia, a combate fraudele și a colecta mai corect taxele și apreciem faptul că a lansat consultări cu mediul de afaceri, singura modalitate prin care pot fi găsite soluții echilibrate. În acest spirit constructiv, subliniem însă că există un specific al startup-urilor tehnologice, pentru care prevederea de mai jos generează consecințe grave: „Dacă […] societatea […] înregistrează și datorii față de acționari/asociați rezultate din împrumuturi sau alte finanțări acordate de aceștia, […] la expirarea termenului procedează la majorarea capitalului social prin conversia acestor creanțe.” (Art. 153²⁴ alin. (41) din proiectul aflat în consultare). Această prevedere vizează direct modul specific în care sunt finanțate startup-urile. În primii ani de viață, startup-urile operează aproape întotdeauna cu pierderi și capitaluri proprii negative. Pentru a continua să crească, ele primesc finanțări succesive de la fondatori și investitori sub formă de împrumuturi convertibile, un instrument esențial, folosit peste tot în lume pentru flexibilitatea lui”, spun reprezentanții TechAngels.
Prin noua regulă propusă în pachetul de măsuri, aceste împrumuturi ar fi transformate automat în acțiuni, chiar dacă nici compania, nici investitorii nu doresc asta la acel moment.
Iar investitorii avertizează că există consecințe grave ce pot ajunge până la blocarea folosirii împrumuturilor convertibile, se forțează modificări în structura acționariatului, se creează situații de diluție nedorită pentru alți acționari și se elimină libertatea de decizie a celor care au finanțat compania.
“Chiar și cei mai mari giganți tech ai lumii au fost cândva startupuri finanțate prin împrumuturi convertibile; dacă vrem campioni globali din România, trebuie să păstrăm acest instrument simplu, predictibil și funcțional”, arată Matei Dumitrescu, vicepreședinte și Membru al Boad-ului TechAngels.
Mutarea startup-urilor din România în alte țări, posibilitatea ridicată
Aceasta nu este doar o chestiune de formă juridică: efectul practic este că se taie exact mecanismul care permite startup-urilor să supraviețuiască până la momentul profitabilității sau scalării globale. În loc să susțină inovația și investițiile, prevederea descurajează capitalul privat și îi împinge pe antreprenori să-și mute companiile în alte jurisdicții mai favorabile.
”Noi, investitorii business angels, am contribuit în ultimii 13 ani la lansarea și dezvoltarea a câteva sute de companii românești de tehnologie. Acestea plătesc taxe și creează locuri de muncă, chiar și în perioadele în care nu au înregistrat profit. Măsura propusă va bloca exact mecanismele prin care startup-urile reușesc să atragă finanțare și să devină campioni globali”, a declarat Marius Istrate, Chairman of the Board, TechAngels România.
Reprezentanții investitorilor privați din România subliniază faptul că niciun alt stat membru UE nu impune conversia forțată a împrumuturilor în capital social. Directiva UE 2017/1132 lasă decizia în mâinile acționarilor, asigurând transparență și responsabilitate, nu constrângere. România riscă să devină o excepție negativă, pierzând investiții în fața țărilor care cultivă un cadru legislativ predictibil și favorabil inovației.
”Recunoaștem că Guvernul a făcut deja pași în direcția corectă, precum renunțarea la impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) și preluarea unor propuneri venite din mediul de afaceri. Totuși, corectarea urgentă a măsurii privind capitalizarea obligatorie este esențială pentru a nu bloca finanțarea startup-urilor inovatoare și a nu sabota potențialul de creștere al României”, adaugă ei.
“România nu își poate permite să exporte inovația și companiile cu potențial global către alte țări doar pentru că acestea oferă un mediu legislativ mai predictibil. Dacă ne dorim ca valoarea adăugată și locurile de muncă bine plătite să rămână aici, trebuie să construim un cadru fiscal și juridic care să încurajeze, nu să alunge, investițiile private”, a concluzionat, la rândul său, Marius Istrate.
Măsura, descurajatoare pentru investitorii străini
Nu este singura asociație ce reprezintă startup-urile, companiile mici și investitorii de la noi care vine să avertizeze asupra blocajului care ar putea apărea în ceea ce privește finanțarea startup-urilor din țara noastră pe viitor.
Într-un comunicat de presă dat publicității ieri de către Fundația Romanian Business Leaders (RBL) și Asociaţia de Investiţii Private din Romȃnia (ROPEA), reprezentanții celor două organizații avertizează asupra faptului că unele dintre modificările la Legea 31/1990 privind societățile comerciale propuse în pachetul 2 de reforme pun o frână ecosistemului de investiții și viitorului antreprenoriatului românesc.
”După o serie de consultări la Ministerul de Finanțe, suntem profund alarmați de introducerea unei noi obligații de capitalizare forțată a datoriilor către acționari. Concret, companiile care înregistrează un activ net sub jumătate din capitalul social și au datorii către acționari/asociați rezultate din împrumuturi ar fi obligate, după expirarea unui termen mai degrabă scurt, să majoreze capitalul social prin conversia parțială sau totală a acestor creanțe, deși există și alte metode pentru a remedia situația activului net negativ, iar alegerea metodei de remediere ar trebui sa fie bazată pe decizia liberă a acţionarilor firmei”, se spune în comunicatul RBL și ROPEA.
Aceștia explică faptul că introducerea obligativității capitalizării împrumuturilor acordate de acționari sau finanțatori în capitalul social al firmelor aflate la început de drum, în perioada de startup în care operează cu capitaluri proprii negative, va conduce la evitarea României pentru investiții ale unor fonduri de capital privat și de capital de risc, precum și de investitori privați.
”Startup-urile pot opera ani de zile cu pierderi atâta timp cât acționarii/investitorii acoperă capitalul prin majorări succesive și compania nu intră în incapacitate de plată. Nicio țară din UE nu impune direct conversia obligatorie a împrumuturilor în capital. Unele ţări – precum Germania, Austria sau Italia – au regimuri mai stricte, ȋn care anumite astfel de ȋmprumuturi sunt asimilate capitalului, ȋn sensul că nu pot fi rambursate și se subordonează tuturor celorlalți creditori, fără a impune însă conversia acestor împrumuturi. În multe alte ţări, printre care cele din Europa de Est (România, Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria), legislația nu prevede obligativitatea conversiei, dar în insolvență acționarii pierd oricum șansele reale de recuperare, creanțele lor fiind subordonate tuturor celorlalţi creditori”, mai spun oficialii celor două organizații.
Din punctul lor de vedere, odată implementată, o astfel de măsură ar putea distruge flexibilitatea împrumuturilor convertibile, un instrument cheie pentru finanțarea startup-urilor și scaleup-urilor. De asemenea, încalcă libertatea contractuală și descurajează investitorii să mai susțină companiile românești aflate la început de drum și descurajează fondurile de private equity, venture capital și business angels să mai investească în România.
Și nu în ultimul rând, o măsură de acest gen ar reduce considerabil atractivitatea României pe harta globală a investițiilor, riscând să redirecționeze fluxurile de capital către alte piețe europene și occidentale.
