Vlad AndriescuAscultă această discuție în format audio în podcastul start-up.ro dedicat antreprenorilor - Startup Mashup. Poți alege platforma preferată de streaming și să ai acces în avanpremieră la conținut.
David Achim este Director Executiv la Make IT in Oradea, iar Rebeca Avram este Community Manager pentru organizație. Cu ei am discutat despre ce au făcut până acum, dar și ce urmează pentru Make IT in Oradea. Printre altele, ei organizează incubatorul Bright Labs, ajuns la a 3-a ediție, care dorește să crească firme în regiune.
Noi am discutat cu cei doi despre planurile Make IT in Oradea, dar și despre impactul unui asemenea program în comunitatea locală.
Cum a apărut nevoia pentru dezvoltarea startup-urilor în Oradea?
David menționează că o odată la un an-doi apărea câte un startup în Oradea și apoi a apărut întrebarea „cum se poate crește acest ecosistem?”. Concluzia a fost că trebuie să existe un cadru programatic care să accelereze această dezvoltare.
„Make IT in Oradea este o formă organică care se ajustează, se dezvoltă și încearcă mereu să găsească un product market fit.”, spune David Achim. El menționează că s-a alăturat inițiative inclusiv dintr-un „fear of missing out”. Era implicat în ecosistemul de tehnologie din Oradea și i s-a propus să pregătească un plan de acțiune pentru o astfel de inițiativă. Se gândea că se va implica poarte part time, dar autoritățile locale voiau pe cineva care să coordoneze lucrurile de la firul ierbii. „M-am întâlnit cu soția, i-am zis că eu nu vreau să ratez lucrul acesta. Din facultate voiam să face un startup studio și nu vrut să ratez această ocazie de a face ceea ce mă pasionează”, explică David.
În acest timp Rebeca era încă studentă și a întrevăzut o oportunitate de internship în Make IT in Oradea, dar și-a dat seama de valoarea proiectului și cât de rapid se mișcă lucrurile în lumea startup-urilor. „Mi-am dat seama că e nevoie de asta pentru startup-uri și că este foarte fain că se dezvoltă la Oradea pe termen lung”, explică aceasta.
Make IT in Oradea e finanțat de la bugetul local, dar se încadrează într-o strategie mai largă a primăriei de a crește imaginea și calitatea vieții în Oradea.
„Sunt două lucruri importante. Primul este un lucru ce se întâmplă de ceva vreme, adică această creștere a calității vieții. Dar fondatorul tânăr de startup nu se va uita la ce parc are, ci la comunitate și asta încercăm să facem din această inițiativă”, explică David Achim.
Transformarea comunității este importantă așadar, ca fondatorii să poată comunica și să aibă resurse disponibile. „Am fost în Estonia în primăvară și am văzut că lumea merge acolo pentru că deja ai o comunitate extraordinară și e un bulgăre pe care-l creezi odată ce începi aceste lucruri”, mai spune David.
Și deși are IT în denumire, organizația încearcă o altă abordare. Au fost orașe în România care au atras giganți din IT, dar aceștia câteodată transformă piața. Tinerii se angajează acolo, salariile sunt bune, apetitul pentru risc sau pentru a intra într-un startup e mai mic. Dar Oradea a ales drumul startup-urilor.
David Achim menționează că Oradea este amplasată într-un triunghi interesant - între Budapesta, Cluj-Napoca și Timișoara, orașe mari care atrag talente. El spune că orașele mari au avantajele lor, pentru că firmele mari aduc know-how, tehnici de produs și altele. Dar multinaționalele creează și ceea ce se poate numi un „golden cage” (n.r. - o cușcă de aur).
„Avantajul nostru în Oradea e că nu avem acei giganți. Avem câteva companii de outsourcing care fac treabă bună și au sute de angajați, dar nu mii. Când a pornit această inițiativă ne gândeam cum să facem IT în Oradea, nu startup-uri. Dar ne-am întâlnit, mediul public și mediul privat, la o masă. Iar din mediul privat au venit companii de produs. Și ne-am dat seama că noi nu putem fi Cluj sau Timișoara, nu suntem nici centru universitar. Avem mai puțini oameni, mai specializați, ce putem face? Răspunsul e clar startup-uri, pentru că ele pot genera cu 10 oameni valoarea unei companii de 100 de persoane”, spune David Achim.
Incubatorul Bright Labs - o modalitate de creștere
Printre inițiativele de marcă ale Make IT In Oradea a fost și dezvoltarea prin incubatorul Bright Labs, care invită startup-uri la început de drum pentru a le crește.
În 2021 incubatorul a strâns 10 companii, în 2022 s-au mai alăturat 7 companii și s-au acordat finanțări în valoare de 115.000 de euro. Nu sunt mari deloc, dar e un început tocmai pentru a crește comunitatea.
„Am reușit să facem prin acest program să facem comunitatea mai dinamică și credem că e nevoie de mai multe oportunități locale. Astfel, oamenii își pot da seama unde se pot implica, unde pot crește și pot să-i încurajeze și pe alții”, spune Rebeca Avram.
Și începuturile sunt complicate. În engleză am putea spune că ai o problemă de tip chicken & egg. Ce începi prima oară? Unde găsești startup-uri pentru un incubator dacă trebuie să o iei de la aproape zero?
„De ce are nevoie ecosistemul ca să se dezvolte? Foarte multă lume spune că dezvoltarea începe prin capital. Da, e o chestiune, dar din punctul nostru de vedere nu aceasta e cea mai mare problemă. Dincolo de aceasta e lipsa de know-how despre cum să dezvolți un startup, mai ales că vorbim cu fondatori debutanți”, explică și David Achim.
Astfel, programul atrage fondatori din Oradea, dar și din regiune, tocmai pentru a face orașul mai atractiv și pentru a crește cunoștințele. „Fondatorii vin cu experiențele lor diverse și creează un mix fain în care se dezvoltă unii pe ceilalți”, spune David Achim.
Cum spuneam, 17 startup-uri au terminat incubatorul, iar calitatea a crescut. „În al doilea an a fost și o îmbunătățire a startup-urilor, dar și a noastră. Structura programului a fost mai clară, s-a mărit comunitatea de mentori, iar de la startup-uri s-a văzut o dorință mai mare de implicare și dorința de a profita de toate oportunitățile”, explică Rebeca Avram.
În plus, în a doua ediție deja s-a văzut faptul că fondatorii au venit cu idei mai clare, cu un research mai bine făcut, iar unii au început deja discuții cu potențiali clienți. „Cumva erau conștienți de ceea ce fac și mai implicați pe parte ade tehnologie și de business”, explică Rebeca.
Bright Labs începe cu un hackathon, acolo unde fondatorii pot inclusiv să găsească și colegi de echipă pentru incubare. După momentul în care ideea inițială devine un minimum de produs, acesta este dezvoltat în incubator. E o modalitate pe care am văzut-o și la alte programe. Innovation Labs, program pornit acum 10 ani în București a primit în primul an 10 echipe de studenți, iar astăzi a ajuns la zeci de startup-uri dezvoltate.
„Am văzut o nevoie mare de mentori și pe partea tehnică, dar și pe partea de business, pentru că au venit developeri care știau tehnologie, dar aveau nevoie de ajutor pentru dezvoltarea afacerii. Ne-am lovit de această problemă și încercăm să-i ajutăm prin conexiuni”, explică Rebeca Avram câteva dintre nevoile fondatorilor care aplică.
„Startup-urile participante au nevoie de un suport de nivelul lor. Să vadă și alți fondatori care au aceleași dificultăți, care au găsit rezolvări. E important să împărtășești astfel de experiențe pentru a avea acel feeling de echipă. De asemenea, startup-urile au nevoie de inspirație. Dar nu inspirație de tipul Elon Musk, ci de la cei care sunt cu 2-3 etape în fața lor”, mai spune și David Achim.
În plus, după Bright Labs, echipa de organizare se uită la cum poate ajuta startup-urile din comunitate permanent. „E important să fim activi, să-i întrebăm pe fondatori cum le merge și să avem și colaborări cu alte programe care pot să-i ia de la nivelul acesta și să-i ducă mai departe”, spune Rebeca Avram. E practic o scară de creștere. Bright Labs e un incubator, deci ia fondatorii la cel mai scăzut nivel, dar urmează apoi pre-acceleratoare, acceleratoare și momente când startup-urile nu mai au nevoie de astfel de programe pentru dezvoltare, ci de investitori.
Cum faci ca un oraș să fie atractiv pentru startup-uri?
Oradea este la începutul drumului. După suspecții de serviciu, vedem dezvoltări în orașe la care nu ne-am fi așteptat. Fie că e vorba de Make IT in Oradea, fie că e vorba de Rubik Hub din Piatra Neamț.
Cum multiplici aceste exemple? Și la ce orașe te uiți în străinătate pentru experiență?
David și Rebeca menționează că Estonia este un exemplu. E o țară mică, așa că în sine poate fi un model pentru orașe. Dar s-au uitat și la alte exemple de orașe.
„Dincolo de Estonia, noi ne-am uitat la New York. Acum 10-15 ani avea aceeași problemă. Nu era un oraș spre care să meargă comunitatea de startup-uri, dar s-a transformat într-un hub pentru startup-uri în ultimii ani. Evident că ne-am uitat la ei, chiar dacă la o scară mai mică. Dar sunt principii care funcționează”, spune David Achim.
Make IT in Oradea are obiective pe termen lung. Sunt lucruri comunicate de la început - nu ai de ce să faci un asemenea program timp de 1-3 ani sau timp de un mandat politic.
„Când faci un proiect de genul acesta îți asumi o investiție de 20 de ani. Noi ne-am pus obiectivul ca în 20 de ani să ajungem la 100 de startup-uri pornite în urma inițiativei noastre”, explică David Achim obiectivele lor.
Reprezentanții Make IT in Oradea menționează că un obiectiv sănătos ar fi ca ecosistemul să producă startup-uri, nu doar să se întâmple. Iar unul dintre cele mai interesante lucruri spuse de David și Rebeca e că una dintre dorințele Make IT in Oradea e ca în 20-30 de ani să nu mai fie nevoie de organizație pentru ceea ce fac acum, ci poate pentru alt nivel.
„Vrem să creăm un bulgăre, un ecosistem care să funcționeze de la sine, acela e un ecosistem sănătos”, explică David Achim această viziune.
„Un lucru de care ne-am dat seama e că suntem norocoși pentru că avem o administrație publică locală care înțelege lucrurile și sunt gata să asume riscuri. De aici pornesc lucrurile. În Oradea am observat că sunt oameni care sunt dispuși să riște pe niște inițiative care la momentul lansării lor sunau destul de nebunește. Ceea ce face Primăria cu această inițiativă e să o suporte financiar, dar își dă seama că nu are know how de a o conduce, de aceea vine mediul privat care conduce inițiativa”, spune David Achim despre parteneriatul acesta dintre public și privat.
Pentru 2023 Make IT in Oradea lansează înscrierile pentru ediția a 3-a a incubatorului Bright Labs, dar vor începe și cursuri de inițiere pentru cei pasionați de dezvoltarea unui startup.
„Pregătim și a doua ediție a Unchain Festival. În colaborare cu Oradea Tech Hub pregătim un hackathon în luna martie care va fi la nivelul Europei de Sud-Est. Focusul în proporție de 70% merge în Bright Labs pentru că e nevoie de acest program în continuare”, spune și David Achim.
