Ascult─â aceast─â discu╚Ťie în format audio în podcastul start-up.ro dedicat antreprenorilor - Startup Mashup. Po╚Ťi alege platforma preferat─â de streaming ╚Öi s─â ai acces în avanpremier─â la con╚Ťinut.


David Achim este Director Executiv la Make IT in Oradea, iar Rebeca Avram este Community Manager pentru organiza╚Ťie. Cu ei am discutat despre ce au f─âcut pân─â acum, dar ╚Öi ce urmeaz─â pentru Make IT in Oradea. Printre altele, ei organizeaz─â incubatorul Bright Labs, ajuns la a 3-a edi╚Ťie, care dore╚Öte s─â creasc─â firme în regiune.

Noi am discutat cu cei doi despre planurile Make IT in Oradea, dar ╚Öi despre impactul unui asemenea program în comunitatea local─â.

Cum a ap─ârut nevoia pentru dezvoltarea startup-urilor în Oradea?

David men╚Ťioneaz─â c─â o odat─â la un an-doi ap─ârea câte un startup în Oradea ╚Öi apoi a ap─ârut întrebarea „cum se poate cre╚Öte acest ecosistem?”. Concluzia a fost c─â trebuie s─â existe un cadru programatic care s─â accelereze aceast─â dezvoltare.

„Make IT in Oradea este o form─â organic─â care se ajusteaz─â, se dezvolt─â ╚Öi încearc─â mereu s─â g─âseasc─â un product market fit.”, spune David Achim. El men╚Ťioneaz─â c─â s-a al─âturat ini╚Ťiative inclusiv dintr-un „fear of missing out”. Era implicat în ecosistemul de tehnologie din Oradea ╚Öi i s-a propus s─â preg─âteasc─â un plan de ac╚Ťiune pentru o astfel de ini╚Ťiativ─â. Se gândea c─â se va implica poarte part time, dar autorit─â╚Ťile locale voiau pe cineva care s─â coordoneze lucrurile de la firul ierbii. „M-am întâlnit cu so╚Ťia, i-am zis c─â eu nu vreau s─â ratez lucrul acesta. Din facultate voiam s─â face un startup studio ╚Öi nu vrut s─â ratez aceast─â ocazie de a face ceea ce m─â pasioneaz─â”, explic─â David.

În acest timp Rebeca era înc─â student─â ╚Öi a întrev─âzut o oportunitate de internship în Make IT in Oradea, dar ╚Öi-a dat seama de valoarea proiectului ╚Öi cât de rapid se mi╚Öc─â lucrurile în lumea startup-urilor. „Mi-am dat seama c─â e nevoie de asta pentru startup-uri ╚Öi c─â este foarte fain c─â se dezvolt─â la Oradea pe termen lung”, explic─â aceasta.

Make IT in Oradea e finan╚Ťat de la bugetul local, dar se încadreaz─â într-o strategie mai larg─â a prim─âriei de a cre╚Öte imaginea ╚Öi calitatea vie╚Ťii în Oradea.

„Sunt dou─â lucruri importante. Primul este un lucru ce se întâmpl─â de ceva vreme, adic─â aceast─â cre╚Ötere a calit─â╚Ťii vie╚Ťii. Dar fondatorul tân─âr de startup nu se va uita la ce parc are, ci la comunitate ╚Öi asta încerc─âm s─â facem din aceast─â ini╚Ťiativ─â”, explic─â David Achim.

Transformarea comunit─â╚Ťii este important─â a╚Öadar, ca fondatorii s─â poat─â comunica ╚Öi s─â aib─â resurse disponibile. „Am fost în Estonia în prim─âvar─â ╚Öi am v─âzut c─â lumea merge acolo pentru c─â deja ai o comunitate extraordinar─â ╚Öi e un bulg─âre pe care-l creezi odat─â ce începi aceste lucruri”, mai spune David.

╚śi de╚Öi are IT în denumire, organiza╚Ťia încearc─â o alt─â abordare. Au fost ora╚Öe în România care au atras gigan╚Ťi din IT, dar ace╚Ötia câteodat─â transform─â pia╚Ťa. Tinerii se angajeaz─â acolo, salariile sunt bune, apetitul pentru risc sau pentru a intra într-un startup e mai mic. Dar Oradea a ales drumul startup-urilor.

David Achim men╚Ťioneaz─â c─â Oradea este amplasat─â într-un triunghi interesant - între Budapesta, Cluj-Napoca ╚Öi Timi╚Öoara, ora╚Öe mari care atrag talente. El spune c─â ora╚Öele mari au avantajele lor, pentru c─â firmele mari aduc know-how, tehnici de produs ╚Öi altele. Dar multina╚Ťionalele creeaz─â ╚Öi ceea ce se poate numi un „golden cage” (n.r. - o cu╚Öc─â de aur).

„Avantajul nostru în Oradea e c─â nu avem acei gigan╚Ťi. Avem câteva companii de outsourcing care fac treab─â bun─â ╚Öi au sute de angaja╚Ťi, dar nu mii. Când a pornit aceast─â ini╚Ťiativ─â ne gândeam cum s─â facem IT în Oradea, nu startup-uri. Dar ne-am întâlnit, mediul public ╚Öi mediul privat, la o mas─â. Iar din mediul privat au venit companii de produs. ╚śi ne-am dat seama c─â noi nu putem fi Cluj sau Timi╚Öoara, nu suntem nici centru universitar. Avem mai pu╚Ťini oameni, mai specializa╚Ťi, ce putem face? R─âspunsul e clar startup-uri, pentru c─â ele pot genera cu 10 oameni valoarea unei companii de 100 de persoane”, spune David Achim.

Incubatorul Bright Labs - o modalitate de creștere

Printre ini╚Ťiativele de marc─â ale Make IT In Oradea a fost ╚Öi dezvoltarea prin incubatorul Bright Labs, care invit─â startup-uri la început de drum pentru a le cre╚Öte.

În 2021 incubatorul a strâns 10 companii, în 2022 s-au mai al─âturat 7 companii ╚Öi s-au acordat finan╚Ť─âri în valoare de 115.000 de euro. Nu sunt mari deloc, dar e un început tocmai pentru a cre╚Öte comunitatea.

„Am reu╚Öit s─â facem prin acest program s─â facem comunitatea mai dinamic─â ╚Öi credem c─â e nevoie de mai multe oportunit─â╚Ťi locale. Astfel, oamenii î╚Öi pot da seama unde se pot implica, unde pot cre╚Öte ╚Öi pot s─â-i încurajeze ╚Öi pe al╚Ťii”, spune Rebeca Avram.

╚śi începuturile sunt complicate. În englez─â am putea spune c─â ai o problem─â de tip chicken & egg. Ce începi prima oar─â? Unde g─âse╚Öti startup-uri pentru un incubator dac─â trebuie s─â o iei de la aproape zero?

„De ce are nevoie ecosistemul ca s─â se dezvolte? Foarte mult─â lume spune c─â dezvoltarea începe prin capital. Da, e o chestiune, dar din punctul nostru de vedere nu aceasta e cea mai mare problem─â. Dincolo de aceasta e lipsa de know-how despre cum s─â dezvol╚Ťi un startup, mai ales c─â vorbim cu fondatori debutan╚Ťi”, explic─â ╚Öi David Achim.

Astfel, programul atrage fondatori din Oradea, dar ╚Öi din regiune, tocmai pentru a face ora╚Öul mai atractiv ╚Öi pentru a cre╚Öte cuno╚Ötin╚Ťele. „Fondatorii vin cu experien╚Ťele lor diverse ╚Öi creeaz─â un mix fain în care se dezvolt─â unii pe ceilal╚Ťi”, spune David Achim.

Cum spuneam, 17 startup-uri au terminat incubatorul, iar calitatea a crescut. „În al doilea an a fost ╚Öi o îmbun─ât─â╚Ťire a startup-urilor, dar ╚Öi a noastr─â. Structura programului a fost mai clar─â, s-a m─ârit comunitatea de mentori, iar de la startup-uri s-a v─âzut o dorin╚Ť─â mai mare de implicare ╚Öi dorin╚Ťa de a profita de toate oportunit─â╚Ťile”, explic─â Rebeca Avram.

În plus, în a doua edi╚Ťie deja s-a v─âzut faptul c─â fondatorii au venit cu idei mai clare, cu un research mai bine f─âcut, iar unii au început deja discu╚Ťii cu poten╚Ťiali clien╚Ťi. „Cumva erau con╚Ötien╚Ťi de ceea ce fac ╚Öi mai implica╚Ťi pe parte ade tehnologie ╚Öi de business”, explic─â Rebeca.

Bright Labs începe cu un hackathon, acolo unde fondatorii pot inclusiv s─â g─âseasc─â ╚Öi colegi de echip─â pentru incubare. Dup─â momentul în care ideea ini╚Ťial─â devine un minimum de produs, acesta este dezvoltat în incubator. E o modalitate pe care am v─âzut-o ╚Öi la alte programe. Innovation Labs, program pornit acum 10 ani în Bucure╚Öti a primit în primul an 10 echipe de studen╚Ťi, iar ast─âzi a ajuns la zeci de startup-uri dezvoltate.

„Am v─âzut o nevoie mare de mentori ╚Öi pe partea tehnic─â, dar ╚Öi pe partea de business, pentru c─â au venit developeri care ╚Ötiau tehnologie, dar aveau nevoie de ajutor pentru dezvoltarea afacerii. Ne-am lovit de aceast─â problem─â ╚Öi încerc─âm s─â-i ajut─âm prin conexiuni”, explic─â Rebeca Avram câteva dintre nevoile fondatorilor care aplic─â.

„Startup-urile participante au nevoie de un suport de nivelul lor. S─â vad─â ╚Öi al╚Ťi fondatori care au acelea╚Öi dificult─â╚Ťi, care au g─âsit rezolv─âri. E important s─â împ─ârt─â╚Öe╚Öti astfel de experien╚Ťe pentru a avea acel feeling de echip─â. De asemenea, startup-urile au nevoie de inspira╚Ťie. Dar nu inspira╚Ťie de tipul Elon Musk, ci de la cei care sunt cu 2-3 etape în fa╚Ťa lor”, mai spune ╚Öi David Achim.

În plus, dup─â Bright Labs, echipa de organizare se uit─â la cum poate ajuta startup-urile din comunitate permanent. „E important s─â fim activi, s─â-i întreb─âm pe fondatori cum le merge ╚Öi s─â avem ╚Öi colabor─âri cu alte programe care pot s─â-i ia de la nivelul acesta ╚Öi s─â-i duc─â mai departe”, spune Rebeca Avram. E practic o scar─â de cre╚Ötere. Bright Labs e un incubator, deci ia fondatorii la cel mai sc─âzut nivel, dar urmeaz─â apoi pre-acceleratoare, acceleratoare ╚Öi momente când startup-urile nu mai au nevoie de astfel de programe pentru dezvoltare, ci de investitori.

Cum faci ca un oraș să fie atractiv pentru startup-uri?

Oradea este la începutul drumului. Dup─â suspec╚Ťii de serviciu, vedem dezvolt─âri în ora╚Öe la care nu ne-am fi a╚Öteptat. Fie c─â e vorba de Make IT in Oradea, fie c─â e vorba de Rubik Hub din Piatra Neam╚Ť.

Cum multiplici aceste exemple? ╚śi la ce ora╚Öe te ui╚Ťi în str─âin─âtate pentru experien╚Ť─â?

David ╚Öi Rebeca men╚Ťioneaz─â c─â Estonia este un exemplu. E o ╚Ťar─â mic─â, a╚Öa c─â în sine poate fi un model pentru ora╚Öe. Dar s-au uitat ╚Öi la alte exemple de ora╚Öe.

„Dincolo de Estonia, noi ne-am uitat la New York. Acum 10-15 ani avea aceea╚Öi problem─â. Nu era un ora╚Ö spre care s─â mearg─â comunitatea de startup-uri, dar s-a transformat într-un hub pentru startup-uri în ultimii ani. Evident c─â ne-am uitat la ei, chiar dac─â la o scar─â mai mic─â. Dar sunt principii care func╚Ťioneaz─â”, spune David Achim.

Make IT in Oradea are obiective pe termen lung. Sunt lucruri comunicate de la început - nu ai de ce s─â faci un asemenea program timp de 1-3 ani sau timp de un mandat politic.

„Când faci un proiect de genul acesta î╚Ťi asumi o investi╚Ťie de 20 de ani. Noi ne-am pus obiectivul ca în 20 de ani s─â ajungem la 100 de startup-uri pornite în urma ini╚Ťiativei noastre”, explic─â David Achim obiectivele lor.

Reprezentan╚Ťii Make IT in Oradea men╚Ťioneaz─â c─â un obiectiv s─ân─âtos ar fi ca ecosistemul s─â produc─â startup-uri, nu doar s─â se întâmple. Iar unul dintre cele mai interesante lucruri spuse de David ╚Öi Rebeca e c─â una dintre dorin╚Ťele Make IT in Oradea e ca în 20-30 de ani s─â nu mai fie nevoie de organiza╚Ťie pentru ceea ce fac acum, ci poate pentru alt nivel.

„Vrem s─â cre─âm un bulg─âre, un ecosistem care s─â func╚Ťioneze de la sine, acela e un ecosistem s─ân─âtos”, explic─â David Achim aceast─â viziune.

„Un lucru de care ne-am dat seama e c─â suntem noroco╚Öi pentru c─â avem o administra╚Ťie public─â local─â care în╚Ťelege lucrurile ╚Öi sunt gata s─â asume riscuri. De aici pornesc lucrurile. În Oradea am observat c─â sunt oameni care sunt dispu╚Öi s─â ri╚Öte pe ni╚Öte ini╚Ťiative care la momentul lans─ârii lor sunau destul de nebune╚Öte. Ceea ce face Prim─âria cu aceast─â ini╚Ťiativ─â e s─â o suporte financiar, dar î╚Öi d─â seama c─â nu are know how de a o conduce, de aceea vine mediul privat care conduce ini╚Ťiativa”, spune David Achim despre parteneriatul acesta dintre public ╚Öi privat.

Pentru 2023 Make IT in Oradea lanseaz─â înscrierile pentru edi╚Ťia a 3-a a incubatorului Bright Labs, dar vor începe ╚Öi cursuri de ini╚Ťiere pentru cei pasiona╚Ťi de dezvoltarea unui startup.

„Preg─âtim ╚Öi a doua edi╚Ťie a Unchain Festival. În colaborare cu Oradea Tech Hub preg─âtim un hackathon în luna martie care va fi la nivelul Europei de Sud-Est. Focusul în propor╚Ťie de 70% merge în Bright Labs pentru c─â e nevoie de acest program în continuare”, spune ╚Öi David Achim.

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.