Alexandra Rusu
Europe Innovation Council Summit 2025 (EIC Summit) este o conferință europeană realizată anual pentru a analiza, pe parcursul a două zile, cum poate deveni Europa un lider global în tehnologie cu ajutorul startup-urilor.
Evenimentul a găzduit o serie de workshop-uri unde s-au discutat subiecte precum importanța IP-urilor într-un business, cum se poate inova cu inteligența artificială în viitor și importanța femeilor în inovație, fie ele ca fondatoare sau investitoare, iar start-up.ro a fost la Bruxelles.
Printre acestea, am participat și noi la discuția despre „Europe as a global Tech Leader” dintre Enrico Letta, IE University și președinte Jacques Delors Institute și Carlos Moedas, primarul Lisabonei, care au discutat despre Europa și potențialul de a deveni un lider global în industriile de tech.
Unitate în diversitate - metoda de a redeveni lideri globali
„Mereu refuz să răspund la întrebarea dacă suntem sau nu lideri în domeniul tehnologiei. Pentru că am fost lideri. Europa, dacă te uiți la infrastructura de bază a internetului, a fost lider. Siemens, Ericsson - eram în frunte. Chiar și astăzi, fără compania olandeză ASML, nu am avea plăcile pentru procesoare pentru a face aceste tehnologii. Așa că da, cred că în prima fază am fost lideri,” spune Carlos Moedas.
Acum, în a doua fază, continuă el, nu mai suntem lideri din cauza diversității pe care Europa și cele 28 de țări din uniune le aduce: acesta a dat ca exemplu țările care folosesc euro, dar care nu tratează moneda sau birocrația la fel. El sugerează că este nevoie de o nouă metodă de comunicare.
„Trebuie unitate în diversitate, pentru că suntem cu toții diferiți, dar aceasta este puterea noastră. E puterea de a fi diferiți, de a avea toate aceste povești care se intersectează. Și cred că, din nou, Uniunea Europeană trebuie să comunice diferit.”
Această idee a „regimului 28” se referă astfel la capacitatea de a trece peste complexitatea culturală, reglementări și chiar birocrație și crearea unui flux care să fie „fast-track, un pass-partout”, fără a anula legislațiile naționale, pentru că ar fi imposibil din motive politice. Astfel, poți merge oriunde în Europa și o poți considera cu adevărat un teren de joc echitabil.
Conceptul de Fifth Freedom
Fifth Freedom, cunoscut și ca „libertatea cunoașterii”, a apărut ca rezultat al eforturilor de creare a unui spațiu european de cercetare unificat în Uniunea Europeană, care a extins cele patru libertăți fundamentale ale Pieței Unice.
De ce este importantă? Ideea principală este faptul că, atunci când a fost creată piața unică de Jacques Delors, trăiam în anii '80, care era cu totul diferită, în special din două motive principale, ne povestește Enrico Letta.
Primul motiv era faptul că Europa era centrul lumii, care părea mică în comparație. Un exemplu este Italia care, în anii '80, avea 60 de milioane de locuitori, adică era la fel de mare ca China și India la un loc la acea vreme. Franța era mai mare, Germania era mai mare. Este clar că dimensiunea pe care o aveam atunci nu mai este dimensiunea de astăzi.
Al doilea motiv este reprezentat de economia din acea perioadă. Nu e întâmplător că piața unică a fost construită pe baza celor patru libertăți: libertatea de circulație a mărfurilor, a serviciilor, a capitalurilor și a persoanelor.
„Sună foarte old-school: mărfuri, servicii, capitaluri, persoane. Lipsește ceva. Și e clar că ceea ce lipsește este exact ceea ce face diferența astăzi. Ceea ce face diferența față de SUA, față de multe alte părți ale lumii.”
Este vorba despre ceea ce este intangibil, concluzionează primarul Așadar, spune el, marea nevoie – pentru că piața unică înseamnă totul – este clară. Piața unică care îți permite, de exemplu, să iei decizii cu majoritate, nu cu unanimitate. Asta face o mare diferență în Europa, pentru că, în ceea ce privește problemele legate de piața unică, se poate decide prin majoritate. În rest, pentru multe alte chestiuni, este nevoie de unanimitate, iar asta schimbă lucrurile.
„Avem nevoie de un sentiment de urgență când vine vorba de leadership. Pentru că nu e că ne lipsesc resursele. Nu ducem lipsă de rapoarte. Nu ducem lipsă de oameni cu idei, inițiative și perspective. Ne lipsește leadershipul care să le transforme în realitate,” spune Enrico Letta.
