Vlad Andriescu
SelectSoft lucrează de 18 ani cu piața HoReCa din România și dezvoltă soluții de self-order sincronizate în timp real cu ERP-ul, ca restaurantele să evite comenzile pierdute și erorile de operare.
Rezultatele din proiectele implementate arată o creștere de 35% a numărului de clienți serviți zilnic cu aceeași echipă, o reducere cu 20% a timpului de servire și o creștere de 18% a valorii medii a comenzii. Un restaurant de tip crêpes din Baia Mare deservește acum 35 de mese cu un singur ospătar, față de doi câți erau înainte, iar la o păstrăvărie tradițională din Luna Șes timpul de servire a scăzut de la 30 la 20 de minute, iar numărul de clienți a crescut cu 23%.
Într-un context economic în care bugetele IT sunt printre primele puse sub lupă, Călin Buciuta crede că developmentul nu este un cost care trebuie tăiat.
„Din punctul nostru de vedere, serviciile IT nu sunt un cost de tăiat, ci o investiție care ține afacerea sănătoasă pe termen lung. Un restaurant care renunță la digitalizare tocmai în perioadele grele riscă să piardă exact avantajul care i-ar putea reduce costurile operaționale, control mai bun asupra stocurilor, mai puțină risipă, mai puțin personal necesar per masă. Paradoxal, în perioade de contracție, un software bun devine și mai important”, explică Călin Buciuta.
De asemenea, fondatorul SelectSoft are o părere nuanțată despre softul construit rapid cu ajutorul AI: „Vibe-code-ul este ca un coleg nou: poate fi un programator foarte bun, poate livra rapid, dar are nevoie de un om cu experiență care să îi verifice munca și să se asigure că ceea ce construiește este corect și poate fi folosit în condiții reale”, menționează Călin Buciuta.
Descoperă interviul pe larg mai jos.
_2.png)
O scădere inițială a proiectelor de digitalizare, urmată de o revenire în HoReCa
HoReCa e una dintre verticalele cele mai afectate de contracția economică - cum se vede din perspectiva furnizorului de software HoReCa?
Este adevărat, vedem o contracție în HoReCa, însă, din experiența noastră de 18 ani, perioadele dificile nu sunt ceva neobișnuit pentru această industrie care și-a revenit de fiecare dată. În astfel de momente, antreprenorii devin mai atenți la costuri și caută să își eficientizeze operațiunile.
Acum vedem același comportament, iar bugetele IT sunt printre primele analizate. Din punctul nostru de vedere, serviciile IT nu sunt un cost de tăiat, ci o investiție care ține afacerea sănătoasă pe termen lung. Un restaurant care renunță la digitalizare tocmai în perioadele grele riscă să piardă exact avantajul care i-ar putea reduce costurile operaționale, control mai bun asupra stocurilor, mai puțină risipă, mai puțin personal necesar per masă.
Paradoxal, în perioade de contracție, un software bun devine și mai important.
Cum arată 2026 din punctul vostru de vedere? Vedeți o scădere a proiectelor de digitalizare în rândul IMM-urilor pe fondul unei economii în contracție?
Anul 2026 a început cu o diminuare vizibilă a proiectelor de digitalizare, pe care am resimțit-o direct și noi. Pe parcursul anului însă, ritmul a început să își revină, inclusiv prin proiecte din industrii de la care nu ne așteptam.
Pentru noi, acesta este un semnal că IMM-urile nu au renunțat la digitalizare, ci sunt mai atente la deciziile de investiții și la rezultatele pe care le pot obține. Vedem în continuare interes pentru proiecte care aduc eficiență operațională și rezultate concrete, ceea ce confirmă că digitalizarea rămâne o prioritate pentru multe IMM-uri.
Ce cheltuieli taie antreprenorii din HoReCa
Cât de dificil este astăzi să mai vinzi proiecte de digitalizare IMM-urilor, care și-au redus poate investițiile pentru a se adapta la contextul actual?
Este, într-adevăr, mai dificil. În contextul actual, antreprenorii analizează mai atent fiecare investiție și vor să înțeleagă foarte clar ce rezultate pot aduce astfel de tehnologii.
Diferența o face însă felul în care este evaluată digitalizarea: dacă un sistem informatic este privit strict ca o cheltuială, decizia este mai greu de luat. Însă pentru cei care înțeleg că e o investiție esențială pentru sănătatea afacerii pe termen lung, discuția devine mult mai simplă, ei caută deja soluții, nu trebuie convinși de necesitate, ci ajutați să aleagă corect.
De unde se taie și unde se investește?
De regulă, se taie, din zona de „nice to have", funcționalități suplimentare, module extra care nu au impact imediat sau se amână diverse upgrade-uri.
Se investește însă acolo unde efectul se vede rapid în cash-flow: în automatizarea proceselor care consumă timp și personal, în eliminarea erorilor din gestiune și în soluții care reduc direct costurile operaționale. Sunt, de altfel, exact tipurile de proiecte pe care le vedem și în activitatea noastră, unde accentul este tot mai mult pe eficientizare și rezultate concrete.
Beneficiile sistemelor self-order
Care sunt beneficiile integrării unor soluții de self-order de către un business din HoReCa? În cifre, care sunt avantajele?
Beneficiile integrării soluțiilor de tip self-order au efect direct asupra vitezei de servire și a capacității echipei de a prelua comenzi. În proiectele implementate de noi, am înregistrat o creștere de 35% a numărului de clienți serviți zilnic cu aceeași echipă, o reducere cu 20% a timpului de servire și o creștere de 18% a valorii medii a comenzii. Sincronizarea în timp real cu ERP-ul ajută, de asemenea, la evitarea comenzilor pierdute și a erorilor de operare.
De exemplu, un restaurant de tip crêpes din Baia Mare poate deservi acum 35 de mese cu un singur ospătar, față de doi câți erau înainte. Iar la o păstrăvărie tradițională din Luna Șes, timpul de servire a scăzut de la 30 la 20 de minute, iar numărul de clienți a crescut cu 23%.
Despre self-order se discuta deja de câțiva ani, dar adopția a fost poate mai lentă decât și-a dorit-o piața, ce perspective vezi pentru această zonă?
Adopția a fost mai lentă pentru că mulți operatori au privit inițial self-order ca pe un gadget, nu ca pe o soluție de business. Lucrurile s-au schimbat însă destul de mult, în special pe fondul lipsei de personal calificat și al costurilor tot mai mari cu forța de muncă. Sunt argumente mult mai puternice pentru adoptarea unei astfel de soluții decât simplul fapt că este o tehnologie modernă. Pe termen scurt și mediu, ne așteptăm ca adopția să accelereze, în special în sezonul turistic și în locațiile aglomerate, unde diferența de eficiență poate fi măsurată foarte clar în rezultate.
De ce vedeți o creștere pentru zona de self-order?
Vedem o creștere pentru zona de self-order pe fondul unor provocări care în ultima perioada nu s-au diminuat: dificultatea de a găsi și păstra personal calificat în HoReCa, costurile tot mai mari care țin de forța de muncă și schimbarea comportamentului clienților, care sunt din ce în ce mai obișnuiți cu comenzile digitale. În același timp, beneficiile sunt deja vizibile pentru operatorii care folosesc astfel de soluții.
Posibilitatea de a servi cu 35% mai mulți clienți pe zi, cu aceeași echipă, face ca decizia de adopție să fie mult mai ușor de luat.
Tentația soluțiilor ieftine cu AI
Cât de mare este tentația afacerilor astăzi, pe măsura dezvoltării AI, să achiziționeze soluții mai ieftine, vibe coded sau chiar să le facă in house?
Tentația există și este reală, mai ales la firmele mici, pentru care AI-ul poate părea o soluție rapidă și ieftină. Problema apare când o astfel de soluție „vibe coded" trebuie integrată cu gestiunea reală a afacerii, cu fiscalitatea românească, cu stocurile, comenzile și rapoartele care nu trebuie să fie greșite.
Un astfel de produs construit rapid, fără testare serioasă și fără suport pe termen lung, poate costa o afacere mică mult mai mult în erori și timp pierdut decât a economisit inițial. AI-ul poate să fie un instrument bun pentru prototipare, dar nu un înlocuitor pentru un sistem matur, testat în timp și susținut de o echipă care poate interveni rapid atunci când ceva nu funcționează.
Care este riscul unei soluții vibe-coded, pentru că am văzut în 2026 multiple soluții în zona de HoReCa ce mai mult sau mai puțin erau construite cu AI?
Riscul principal ține de modul în care este folosit vibe-code-ul, nu de tehnologie în sine. Este un instrument foarte eficient pentru dezvoltare, însă rezultatul trebuie evaluat de oameni cu experiență, care știu să definească cerințele, să verifice arhitectura și să testeze aplicația în scenarii reale.
Vibe-code-ul este ca un coleg nou: poate fi un programator foarte bun, poate livra rapid, dar are nevoie de un om cu experiență care să îi verifice munca și să se asigure că ceea ce construiește este corect și poate fi folosit în condiții reale. Fără această validare, riști să construiești pe un fundament care pare solid, dar care nu a fost testat acolo unde contează cu adevărat.
Ce cer diferit posibilii voștri clienți din zona de HoReCa?
Potențialii clienți cer, în primul rând, simplitate, o soluție rapidă și ușor de folosit pentru angajați, nu un sistem complicat care necesită training îndelungat. Vor integrare completă cu contabilitatea, cu platformele de delivery și cu alte sisteme terțe. În același timp au nevoie de flexibilitatea de a-și customiza soluția pe măsură ce apar cerințe noi.
Aceștia vor și siguranța că softul respectă permanent legislația în vigoare și că se dezvoltă continuu. Iar atunci când apare o problemă, doresc să vorbească cu cineva care le va răspunde prompt și poate interveni în timp real. Sunt așteptări pe care le-am întâlnit constant în cei 18 ani de când lucrăm cu piața HoReCa din România.
HoReca e marcată de o cerere sezonieră
Când a fost perioada cea mai bună pentru implementarea unor astfel de soluții? Cât de sezonieră este cererea?
Cererea are un tipar sezonier clar. În sezon, când afacerea funcționează la capacitate maximă, ies la iveală problemele soluției existente: comenzi pierdute, blocaje, personal insuficient sau timpi mari de servire.
Atunci apar, de fapt, cele mai clare semnale că sistemul actual nu mai răspunde nevoilor afacerii. De aceea, extrasezonul este momentul potrivit pentru implementarea unui nou sistem de tip self-order. Antreprenorul are timp să testeze soluția, să își instruiască echipa și să facă eventualele ajustări, astfel încât să intre în sezonul următor cu soluția deja funcțională, nu să încerce să rezolve problemele atunci când are cea mai aglomerată perioadă.
Cât durează implementarea soluției self-order?
Durata depinde de câțiva factori, dar în medie implementarea self-order durează între 2 și 4 săptămâni. Partea care consumă cel mai mult timp nu ține de tehnologie, ci de conținut, adică realizarea și adăugarea pozelor pentru fiecare produs din meniu, pas esențial pentru ca meniul digital să arate atractiv și să susțină vânzarea.
Care sunt provocările pe care le-ați văzut voi, ca furnizor de software, în 2026? Nu doar pentru HoReCa, dar pentru voi ca business - la nivel de oameni, transformare, angajări, AI?
La nivel de oameni și organizație, cea mai mare provocare din 2026 a fost redefinirea rolurilor pe măsură ce AI-ul a intrat rapid în fluxul de lucru al echipei, nu ca înlocuitor, ci ca instrument care schimbă viteza și așteptările. A trebuit să investim în formarea echipei ca să folosească AI-ul corect, cu discernământ, nu doar ca „shortcut". Pe zona de angajări, piața IT rămâne competitivă, iar găsirea oamenilor potriviți, cu experiență reală de arhitectură software, nu doar de scris cod, e tot mai dificilă.
La nivel de business, provocarea a fost să echilibrăm ritmul de dezvoltare a produsului cu contextul economic mai prudent al clienților, să livrăm în continuare la standardele Selectsoft, chiar dacă bugetele IT ale multora s-au redus.
