Florin Cașotă
ChatGPT este o tehnologie care luat cu asalt lume și pare că este pe cale să schimbe rapid modul în care lucrăm. A depășit recorduri în materie de adopție, iar după lansarea în noiembrie 2022 aplicația are peste 100 de milioane de conturi active lunar. În urmă cu câteva zile a fost lansată și cea mai nouă versiune, GPT-4, care promite îmbunătățiri semnificative. Microsoft a integrat tehnologia în motorul său de căutare, iar Google a prezentat noi unelte de AI dezvoltate in-house.
AI-ul va avea un rol din ce în ce mai important în societate și va influența modul în care lucrăm. Cum se prezintă România în acest context și ce pot face companiile și autoritățile pentru a propulsa țara noastră în acest domeniu.
600 de milioane de euro în Cloud în România
„România a devenit un exemplu prin faptele sale. Am inițiat legislații unice la nivel european. Pe Cloud avem o investiție masivă de 600 milioane de euro care a necesitat o nouă legislație. Ce este cloud-ul guvernamental, cum se conectează la alte cloud-uri, ce fel de date avem acolo. Prin această legislație România a reglementat asta înainte de multe alte state membre UE”, a declarat Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în cadrul panelului Tech and Beyond din cadrul conferinței Romanian Business & Investment Roundable, organizate de The Economist la București pe 16 martie.
România se bucură de un număr mare de programatori și de startup-uri care folosesc tehnologii inovatoare, de o viteză la internet foarte bună, dar în același timp România are deficiențe în ceea ce privește digitalizarea, atât la nivel individual, cât și la nivel de companii.
România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2022 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI). Țara noastră are un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE, dar își menține locurile fruntașe în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC (locul 4).
Mihnea Rădulescu, Vodafone: Nivelul de intensitate digitală din România e de doar 22%
România înregistrează rezultate slabe în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale, situându-se pe ultimul loc din UE. Aproape toți indicatorii se situează în continuare cu mult sub media UE și fie au stagnat, fie chiar au scăzut în ultimul an.
De asemenea, după cum a semnalat Mihnea Rădulescu, enterprise business unit director Vodafone România, ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală a fost de 22 % anul trecut, în timp ce media UE este de 55%.
„Trebuie să vorbim mai mult de competitivitate și de felul în care tehnologia ajută business-urile să fie mai competitive. Digitalizarea sectorului public din România este în urmă, dar trebuie să vorbim și despre digitalizarea sectorului privat. Doar 17% dintre IMM-urile din România pot fi considerate a fi digitalizate”, a spus Mihnea Rădulescu.
El subliniază faptul că mai multe companii trebuie să se digitalizeze deoarece „digitalizarea scurtează timpul de intrare pe piață, crește nivelul de productivitate, ajută companiile să ajungă în fața clienților mai rapid, te ajută să oferi prețuri mai mici”, explică Rădulescu.
Situația devine și mai presantă în România în condițiile în care IMM-urile contribuie la cu peste 50% la PIB-ul țării și cumulează peste 60% din forța de muncă de la noi din țară, potrivit reprezentantului Vodafone.
Bazele pentru digitalizare există și țara noastră are o infrastructură telecom robustă și asta a contribuit la mersul bun al economiei în timpul pandemiei, când majoritatea dintre noi au rămas în case și au lucrat de la distanță.
În același timp, ne aflăm într-un punct important în care toate noile tehnologii, infrastructura telecom, IT sunt construite pe viitoarea infrastructură 5G de telecomunicații. „Este esențial ca Vodafone să poată instala 5G la nivelul de calitate la care suntem obișnuiți în România, iar asta înseamnă și un nivel de investiții uriaș”, punctează Mihnea Rădulescu.
Din păcate, în acest moment există un decalaj semnificativ, care trebuie eliminat până în 2030 pentru a atinge obiectivul deceniului digital ca 75 % dintre întreprinderi să utilizeze tehnologia de tip cloud, volumele mari de date și AI.
Inteligența artificială ar putea ajuta companiile românești să lucreze mai eficient și să gândească și să acționeze la nivel global.
Investițiile private globale în inteligența artificială au urcat la 93,5 miliarde de dolari, de peste două ori mai mult decât în 2020. Statele Unite s-au clasat pe primul loc în ceea ce privește indicatorii precum companiile de inteligență artificială nou finanțate, investițiile private și acordarea de brevete, în timp ce China s-a clasat pe primul loc în domenii precum cererile de brevet și publicațiile din conferințe și reviste.
Următoarea inovație, o combinație de ChatGPT și metaverse
Anul trecut, colaborarea dintre SUA și China în ceea ce privește publicațiile în domeniul AI a atins un nivel record. Potrivit Indicelui guvernamental de pregătire pentru AI 2022, România se află pe 56 din 172 de țări și pe locul 12 în regiune.
Recent, guvernul a prezentat robotul ION, un proiect de inteligență artificială. Potrivit ion.gov.ro, robotul accesează și filtrează postările și opiniile publice din mediul online, extrage temele relevante și raportează Guvernului concluziile. De asemenea, el ia în considerare și postările de pe social media cu tag-ul @noisuntemion. Misiunea anunțată a consilierului ION, dotat cu inteligență artificială, este de a ajuta Guvernul în a lua cele mai bune decizii.
Inteligența artificială reprezintă o oportunitate pentru companiile din România, este de părere Dan Dăscălescu, antreprenor român și developer advocate Weaviate, și el prezent în panelul Tech and Beyond. El a mai spus că este greu de prevăzut care va fi următoarea mare inovație în tehnologie, dar că probabil va fi o combinație dintre ChatGPT și metaverse.
