Vlad AndriescuRadu Timofte a plecat de la Iași și a descoperit lumea inteligenței artificiale în străinătate. Caută să facă un computer să estimeze trăsături umane mai bine decât noi. Tehnologia e folosită de Blinq, o aplicație elvețiană de dating, asemănătoare Tinder, care estimează cât de atractiv e un utilizator. Noi am aflat povestea integrală.
Pe site-ul faces.ethz.ch, echipa de cercetători a realizat un demo public pentru toți cei care vor să testeze softul lor de recunoaștere facială și evaluare a frumuseții. Utilizatorii pot urca o poză, iar aceasta este clasificată în funcție de mai multe criterii și, de asemenea, se estimează vârsta. În schimb, în aplicația mobilă Blinq, de pe App Store și Google Play, utilizatorii au la dispoziție un sistem asemănător cu Tinder, unde văd persoanele din zonă, se pot conecta, dar nu înainte ca programul să le evalueze frumusețea. În timp, aplicația îți recunoaște preferințele vizuale și îți oferă doar utilizatori potriviți gusturilor tale.
Lansarea site-ului a avut loc pe 6 ianuarie, la ora 17 și este rezultatul colaborării dintre Computer Vision Laboratory, reprezentat de Radu Timofte, Luc van Gool și Rasmus Rothe, și cei de la Blinq, un startup din Zurich. Practic, cercetătorii aveau tehnologia și o testează acum prin intermediul site-ului, dar și cu ajutorul aplicației.
Radu Timofte a descoperit pasiunea pentru calculatoare la Iași, în orașul natal, acolo unde a terminat Liceul de Informatică și Facultatea de Automatică și Calculatoare. “Din cauza resurselor financiare reduse am găsit în calculatoare mijlocul relativ ieftin care să-mi permită accesul la date, informație și să pot crea ceva nou prin algoritmi. Primul meu calculator a fost un CIP-03 românesc la care am contribuit cu toate economiile mele. Era anul 1994”, povestește cercetătorul român. Spune că primul program dezvoltat de el a fost scris, de fapt, într-o agendă, cu pixul. “După ce l-am implementat s-a pierdut nesalvat când fratele meu a deconectat televizorul folosit drept monitor. După alți patru ani și o fază națională la Olimpiada de Informatică am avut primul meu PC, un 486”, spune Timofte.
Era clar că drumul lui Radu se îndrepta spre zona informaticii și cercetării, iar inteligența artificială l-a fascinat mereu, chiar înainte de a avea posibilitățile tehnice de azi. Spune că a “fost un țel suprem pentru mine”. A câștigat în 2006 o bursă Socrates-Erasmus pentru a finaliza proiectul de licență la Universitatea Finlandei de Est, iar atunci profesorul coordonator a insistat să realizeze un studiu în domeniul datelor auditive, a discursului și procesarea sa automată. Așa a obținut și prima poziție plătită în laboratorul de cercetare al Universității. Din Finlanda a ajuns la Praga, în Cehia, pentru un stadiu de cercetare în computer vision, adică procesarea datelor vizuale de către calculator, iar apoi a făcut doctoratul la KU Leuven în Belgia. Din 2013 s-a alăturat Politehnicii din Zurich, acolo unde a și dezvoltat cercetările privind inteligența artificială care au fost folosite în cadrul aplicației Blinq.
În privința predicțiilor preferințelor, în 76% din cazuri prezicem corect dacă un utilizator BLINQ place un alt utilizator pornind doar de la imaginea lui de profil
“Studii psihologice spun că oamenii își formează o primă impresie în câteva zeci de milisecunde, dintr-o privire. Poza de profil, fața, sunt parte a identității noastre. Pe baza lor putem estima sexul, vârsta, atractivitatea unei persoane. Un calculator inteligent ar trebui să poată face același lucru. Am abordat această temă de cercetare după o discuție cu un coleg și cu fondatorii BLINQ. Ei aveau datele utilizatorilor, iar noi ne-am gândit la ce ar putea fi foarte util pentru o astfel de aplicație și în același timp interesant și nou. Am ales predicția preferințelor pe baza imaginii de profil, apoi predicția gradului de atractivitate ca o medie a preferințelor utilizatorilor BLINQ, și în secundar ne-am axat și pe temele mai vechi ca estimarea sexului și vârstei”, povestește Radu Timofte despre modul în care a ajuns să contribuie la o aplicație de dating.
Precizia aplicației
Radu Timofte și colegii lui au ajuns la o precizie a sugestiilor destul de mare, astfel că tehnologia pe care au implementat-o și în Blinq, dar și pe site-ul #HowHot are o eroare medie de 3 ani la evaluarea vârstei, mai bună decât referința umană de 3,5 ani. “Pentru soluția noastră am luat imagini de pe internet, mai mult de 500.000. Am folosit celebrități pentru a identifica anul și vârsta. În privința predicțiilor preferințelor, în 76% din cazuri prezicem corect dacă un utilizator BLINQ place un alt utilizator pornind doar de la imaginea lui de profil. Dacă luăm în calcul modul în care acel utilizator a fost perceput și de alții, pe baza istoricului, creștem la 84%”, explică Timofte.
În momentul de față, soluția devine din ce în ce mai deșteaptă, pentru că folosește inteligența artificială pentru a lua în calcul preferințele utilizatorilor. 13.000 de utilizatori au fost înregistrați și aceștia au exprimat 17 milioane de preferințe.
Potrivit lui Radu Timofte, un computer nu-ți va putea spune niciodată ce-ți place mai bine decât știi tu, dar va putea estima asta. “Un computer va putea recomanda persoane, iar noi am propus o asemenea soluție. Atractivitatea definită pe bază de grup, statistică, formată prin media opiniilor individuale este diferită de cea subiectivă, individuală”, explică Timofte.
În plus, astfel de tehnologii de recunoaștere facială pot fi folosite în adunările publice, în mall-uri care doresc statistici despre cei care intră, în funcție de vârstă și gen.
Cu toate că începutul tehnologiei dezvoltate de român și de cei doi colegi a fost în cadrul unei aplicații de dating, aplicabilitatea este una diversă, crede Timofte. “Predicția rating-ului unui film poate fi îmbunătățită dacă iei în considerare imaginea vizuală de pe poster. Dacă iei în calcul magazinele online, informația vizuală contează la fel de mult. În plus, astfel de tehnologii de recunoaștere facială pot fi folosite în adunările publice, în mall-uri care doresc statistici despre cei care intră, în funcție de vârstă și gen”, crede cercetătorul.
Cercetarea în Elveția, dificultățile din România
Știm că cercetarea este un subiect dificil în România, mai ales că finanțările din partea statului sunt reduse, iar condițiile nu sunt la nivel internațional. Așa că am vrut să aflăm de la Radu Timofte cum se vede cercetarea în Elveția, mai ales într-un domeniu atât de nou ca inteligența artificială.
Radu Timofte spune că cele mai importante surse de finanțări în Elveția sunt instituțiile federale și programele europene, dar pentru că raportul dintre numărul de cercetători și fonduri este disproporționat, mai degrabă accesul la fondurile europene este mai ușor, decât la cele naționale, atât de competitive.
Avem un număr considerabil de companii create de colegi și absolvenți. De obicei startup-urile acestea au știința și tehnologiile și sunt cumpărate de firme mari. Trei exemple ar fi Face-Shift, cumpărat de Apple în 2015, Upicto de Logitech în 2014 și Koaba de Qualcomm în 2013.
“Pentru diversificarea resurselor de finanțare, a colaboratorilor, dar și fructificarea rezultatelor cu impact în societate, noi cei de la Computer Vision Laboratory suntem deschiși legăturilor cu startup-uri. Avem un număr considerabil de companii create de colegi și absolvenți. De obicei startup-urile acestea au știința și tehnologiile și sunt cumpărate de firme mari. Trei exemple ar fi Face-Shift, cumpărat de Apple în 2015, Upicto de Logitech în 2014 și Koaba de Qualcomm în 2013”, povestește Timofte. Astfel, o universitate devine sursă de inițiative antreprenoriale, dar și de tehnologii de ultimă oră.
În plus, spune Radu Timofte, uneori nu resursele financiare lipsesc în cercetare, resursa umană și tehnologiile. “Articolele mele au necesitat rularea de experimente pe un calculator uzual utilizând seturi de date accesibile public. Laboratorul nostru are un cluster pentru calcul distribuit și avem acces și la un cluster performant al universității. De asemenea, avem mașini dedicate cu unități grafice de ultimă generație pentru calcul paralel care sunt implicate în antrenarea rețelelor neuronale artificiale”, spune Timofte.
El crede că cercetare reușită se face în România, dar cerințele minime pentru research în domeniul inteligenței artificiale implică o serie de costuri: servere cu multiple nuclee CPU, o placă grafică TitanX de la NVidia, un desktop normal, acces online la toate publicațiile din domeniu, transparență și birocrație minimă, dar și un salariu motivant.
