Trăim în era vitezei. Acest aspect se revarsă în aproape, dacă nu în fiecare, parte a vieții noastre cotidiene. Fie că încerci să ții pasul cu ultimele trenduri, care sunt în schimbare constantă, fie că încerci să faci față valului de informații și de noi task-uri pe care poți să le faci datorită automatizării, faptul că poți să faci lucrurile mai ușor nu înseamnă că o să faci mai puține.

Până la burnout nu e mult, mai ales după ce pandemia a adus un boost de productivitate în confortul casei, care a dus la inabilitatea oamenilor de a-și echilibra viața persoană cu cea profesională. Numai în SUA, 20 de milioane de persoane și-au părăsit locurile de muncă în perioada aprilie - august 2021, după ce productivitatea de scurtă durată din companii și-a atins finalul.

Ce este burnout-ul

”Burnout” a fost folosit prima oară de psihologul Herbert Freudenberger în anii 1970, când a folosit termenul pentru a descrie starea pe care cei care lucrau profesii în sistemul de sănătate o resimțeau.

Conform Institutului BrainMap NeuroScience, burnout-ul este o stare de epuizare intensă, cauzată de stres prelungit și de cerințe excesive, în special la locul de muncă sau în viața personală. Acesta se poate manifesta prin incapacitatea de a face față provocărilor de zi cu zi și afectează sănătatea psihică și fizică.

Domeniul unde doar 6% din profesioniști folosesc AI în mod regulat

Printre cauzele care pot duce la burnout se numără volumul excesiv de muncă, lipsa de control în deciziile pe care le iei și felul în care îți îndeplinești sarcinile, lipsa de recompense sau recunoașterea eforturilor depuse, așteptări neclare sau care se schimbă des de la angajatori sau munca în condiții nefavorabile.

Numai în rândul antreprenorilor români, printre cele mai dominante sentimente se numără stresul (89%), anxietatea (73%), incapacitatea de concentrare (64%) și insomnia (60%), toate provenite din surse de stres precum volumul de muncă sau presiunea de a excela și a nu face greșeli. Mai multe despre starea mintală a antreprenorilor poți afla din studiul Mind Your Business.

Simptomele burnout-ului

Burnout-ul se manifestează, pe larg, printr-o stare de epuizare fizică și emoțională constantă, care te poate face să te simți copleșit chiar și de cele mai mici activități și sarcini zilnice. Pe lângă asta, persoanele care suferă de burnout pot experimenta o atitudine negativă sau cinică față de locul de muncă, își pot pierde motivația și se pot simți detașate emoțional.

Scăderea performanței și a productivității este un alt semn că treci prin burnout, și se manifestă prin dificultatea de a te concentra, a lua decizii sau un sentiment de detașare emoțională, de deconectare față de cei din jur, care poate duce la apatie și un interes redus față de relațiile personale și profesionale.

Think Tank-ului Edge Institute: un catalizator pentru digitalizarea României

Cu toate că se manifestă la nivel mintal, burnout-ul se poate revărsa și în probleme fizice prin dureri de cap, probleme cu digestia, insomnia și, pe lungă durată, poate duce la hipertensiune arterială sau boli cardiovasculare.

Cum poți gestiona burnout-ul la muncă

Într-un articol de la Fast Company, gazda podcastului ”The New Way We Work”, Kathleen Davis, oferă câteva sfaturi despre cum să gestionezi mediul profesional când treci printr-un burnout.

În primul rând, nu ezita să spui nu. Dacă ești copleșit, extenuat și antipatic, să încerci să mulțumești pe toată lumea și să accepți fiecare sarcină nu te va ajuta, ba dimpotrivă - poți greși mai des și mai grav când nu ești at your best, ceea ce poate duce la anxietate la locul de muncă și, în cazuri extreme, la demisia ta.

Asigură-te că ai așteptări realiste de la tine însuți și comunică-le. Poți face o listă (o altă sarcină, știu, dar aici te poate ajuta) unde să îți sortezi sarcinile, cât timp ar dura realizarea lor, ce este o prioritate și ce poate să aștepte. Nu uita de realism nici aici. Dacă o sarcină, cu starea ta actuală, durează 40 de minute, nu pune 20 pe listă. Acordăți timp suficient și bucură-te de minutele care îți rămân, nu te stresa pentru cele pe care ai fi vrut să le ai.

Dacă simptomele persistă, merită să consideri exerciții de meditație, activități care să te ajute cu relaxarea sau chiar terapia. Nu ezita să comunici cu cei dragi sau cu un profesionist și să îți pui sănătatea pe primul loc.