The Next Web scrie că rezultatele aparțin unui studiu MIT realizat în cadrul Media Lab, în care 54 de studenți au fost grupați pentru a scrie eseuri: unii cu ajutorul ChatGPT, unii cu Google (dar fără să se ajute de funcțiile AI ale platformei), alții doar cu propriile resurse cognitive.

Participanții care au folosit doar creierul au prezentat conectivitate neuronală semnificativ mai mare, indicând activitate semantică și memorie mai puternică. În schimb, cei care s-au bazat pe ChatGPT au avut cea mai scăzută activitate și lucrările lor au fost descrise de profesori ca fiind „fără suflet”.

Odată ce folosești ChatGPT, e greu să te desparți de el

Chiar și după ce au lucrat fără asistență AI, cei care au început cu ChatGPT au arătat o diminuare persistentă a implicării cognitive, indicând un efect care nu se remediează automat.

Cercetătorii subliniază că descoperirile sunt preliminare, studiul nu este încă evaluat de experți din domeniul științelor cognitive și servește mai degrabă ca un punct de pornire pentru reflecție, nu o concluzie fermă.

Unii experți sunt de părere că folosirea frecventă a AI-ului poate afecta gândirea critică și memoria, astfel că interpretările trebuie să fie prudente. Atunci când luăm lucrurile „de bune” din rezultatele generate de AI, suntem mai predispuși să trecem cu vederea prejudecățile.

Căutările surprinzătoare ale românilor pe Google în 2025

Natasha Govender-Ropert, Head of AI în cadrul Rabobank, spune că „prejudecățile nu au o definiție exactă. Ceea ce eu consider o prejudecată, altcineva o poate privi ca pe ceva normal. Asta trebuie să decidem noi, ca indivizi. Trebuie să facem o alegere și să setăm un standard de principii pe care să îl aplicăm.”