De la declanșarea crizei, aproape jumătate dintre românii care folosesc internetul au început să își achiziționeze online produsele de bază precum alimentele și articolele de îngrijire a casei, renunțând astfel să se mai deplaseze la magazinele fizice.

Preferințele românilor în ceea ce privește cumpărăturile s-au schimbat dramatic în mai puțin de două luni. Astfel, peste 45% dintre respondenți au declarat că în ultima săptămână au cumpărat cel puțin o dată de la un magazin online.

Ponderea este foarte apropiată de aceea a celor care nu au făcut deloc achiziții online în aceeași perioadă (48,3%). Conform datelor Eurostat, România este însă pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cumpărăturile online, ceea ce indică un potențial semnificativ de creștere. Doar 23% din populație, adică mai puțin de un român din patru, au făcut în 2019 cumpărături pe internet.

Lipsa stocurilor din magazinele fizice a fost un factor determinant pentru achiziția online în cazul unor produse precum alimentele (28%), produsele de igienă personală și de îngrijire a casei (15%), cosmeticele (14,6%) sau cafeaua și ceaiurile (14%).

Un algoritm de inteligență artificială vrea să-ți traducă ce spun porcii

Ceea ce a început ca o soluție de avarie la dificultatea de a se aproviziona pare să se transforme deja într-o obișnuință a consumatorilor români. Printre bunurile care înainte erau cumpărate din magazine fizice iar acum sunt achiziționate online se numără, în primul rând, alimentele (48% dintre răspunsuri), articolele vestimentare, încălțămintea și accesoriile (36%), cafeaua și ceaiurile (35%) și cosmeticele (34%).

În ceea ce privește perspectivele de viitor, peste 60% dintre respondenți au declarat că se așteaptă să facă achiziții online în următoarea lună, însă doar pentru bunuri esențiale cum sunt alimentele, cafeaua și produsele de igienă.

„Crizele de acest tip aduc și oportunități. Comercianții care operează magazine fizice și care și-au văzut veniturile puternic afectate caută acum resurse și modalități de a-și deschide canale de desfacere online. În general, toți furnizorii de servicii online, inclusiv și noi, la Blugento, sunt în această perioadă inundați de cereri de oferte. Cifrele din piață arată că, în acest moment, comerțul online este în creștere explozivă în România. Practic, pandemia forțează tranziția sectorului de retail către un nou model de business, cu impact direct asupra producătorilor, a industriei de software, a operatorilor de logistică, a serviciilor de marketing și publicitate etc”,explică Sandu Băbășan, CEO BLUGENTO.

Mai bine de jumătate din cei chestionați (aproape 58%) au declarat că se află în izolare voluntară la domiciliu. Iar măsurile de distanțare socială au avut efecte previzibile asupra comportamentului de cumpărare: se cumpără mai ales produse de bază, cu plata prin card direct pe site-ul magazinului.

Rusia amendează Google cu mai mulți bani decât există în toată lumea

Înainte de criză, cei care preferau să achite cumpărăturile cu cardul, direct pe site-ul comerciantului, erau practic la fel de numeroși ca și aceia care optau pentru plata în numerar la livrare (49% față de 46%). Ponderea celor care aleg să plătească online a urcat însă spectaculos, la peste 64%. Simetric, cei care preferă în continuare plata cash s-au împuținat semnificativ: doar un român din patru mai folosește banii fizici la cumpărături.

Deși până în prezent nu au fost înregistrate cazuri de transmitere a coronavirusului ce cauzează COVID-19 prin contact cu ambalajele de produse, studiul iVox/Blugento arată că oamenii trăiesc cu teama de a se infecta. (Potrivit unui studiu publicat în The New England Journal of Medicine și citat de New York Times, acest risc există, dar este deocamdată doar teoretic.) Această temere este reală și ar trebui luată în considerare de toate magazinele online care fac livrări. Rezultatele studiului arată că printre cele mai importante beneficii pe care le-ar putea oferi magazinele online clienților în această perioadă se numără igienizarea coletelor înainte de livrare (65%), igienizarea depozitelor unde sunt ambalate produsele (57%) și încurajarea plăților online (50%).