Lectură de 7 min
Textele publicate în categoria Subiectiv sunt responsabilitatea autorilor, fiind opinii asumate de aceștia. Dacă vrei să afli mai multe opinii ale specialiștilor, urmărește categoria Subiectiv.
Privind în perspectivă, o componentă fundamentală încă lipsește: o piață secundară funcțională pentru acțiunile companiilor nelistate, dar care au implementate structuri moderne de acționariat. În prezent fondatorii și angel investors din România au opțiuni limitate pentru lichidizarea investițiilor înainte de un exit major, iar această situație creează atât provocări cât și oportunități.
În ecosistemele antreprenoriale cu vechime, piețele secundare permit tranzacționarea părților sociale înainte ca o companie să ajungă la IPO sau să fie achiziționată. În România, această piață este practic inexistentă în principal datorită lipsei unui intermediar. Majoritatea tranzacțiilor se realizează prin înțelegeri private, fără transparență pentru cei din afară și implicit fără mecanisme de descoperire a prețului.
Fondatorii și angajații care dețin pachete de acțiuni se găsesc adesea în situația de a avea „active pe hârtie” - părți sociale care greu pot fi transformate în lichidități, fără un exit sau o vânzare importantă din partea fondatorilor. Toată această fricțiune în sistem, la un moment dat, generează o presiune contraproductivă pentru deciziile strategice din companie și poate chiar îi limitează pe cei care pot accepta slujbe în startup-uri. Dacă ai rată la casă și mașină plus o familie la început, probabil că nu vei accepta o slujbă într-un startup, dacă nu îți poți lichidiza decât după mulți ani părțile sociale.
De asemenea, un antreprenor care a construit cu succes o companie evaluată la câteva milioane de euro – evaluată de către investitori, nu de către pixul fondatorului – dar care nu este încă pregătit pentru exit, se vede în situația paradoxală de a fi bogat pe hârtie, fără acces la lichidități. Această dinamică încetinește ciclul de reinvestire, care este vital pentru orice ecosistem în creștere.
Pentru a înțelege potențialul, merită să privim cum funcționează aceste piețe în economii avansate. SUA, care în domeniul startup-urilor este apropiată de apogeu, oferă un exemplu elocvent prin platforme precum Forge Global sau EquityZen care facilitează tranzacționarea acțiunilor în companii private. Aceste platforme au creat un mecanism prin care investitorii pot accesa oportunități în companii promițătoare, iar deținătorii de acțiuni pot obține lichidități fără a aștepta un IPO care poate să vină sau nu. În 2023, Industry Ventures estima volumul tranzacțiilor totale din SUA pe această piață la aproximativ 130 de miliarde dolari, demonstrând nevoia reală pentru astfel de mecanisme.
În Europa occidentală, piețele alternative precum Euronext Growth sau segmentul AIM al Bursei din Londra oferă opțiuni pentru companii mai mici, cu cerințe de listare simplificate.
O piață secundară bine dezvoltată aduce multiple avantaje pentru întregul ecosistem antreprenorial. Pentru fondatori, aduce posibilitatea de a valorifica parțial munca depusă, fără a pierde controlul companiei. Acest lucru poate duce la amânarea momentului în care fac exit și, implicit, a valorii create în companie. Pentru angajați, permite transformarea compensațiilor în acțiuni într-un beneficiu tangibil, crescând atractivitatea acestor pachete si posibilitățile de angajare.
O piață a muncii mai activă este benefică tuturor. Pentru angel investors aduce opțiunea unui exit parțial sau chiar total, crescând astfel mulțimea investitorilor potențiali considerabil. Deficitul de finanțare este probabil încă problema fundamentală a ecosistemului local. Pentru ecosistem, permite accelerarea ciclului de reinvestire și antreprenoriat în serie, cu efect direct în numărul de startup-uri ce se pot dezvolta și în calitatea acestora.
Mai mult, piețele secundare oferă și o indicație valorică pentru companii, contribuind la transparență și ajutând la formarea unor evaluări mult mai realiste pentru toți actorii din piață.
Construirea unei piețe secundare pentru startup-uri în România se confruntă cu multiple obstacole care e necesar să fie adresate strategic. Legislația românească actuală nu este optimizată pentru astfel de tranzacții încă. Procesul de transfer al acțiunilor în companii private este adesea greoi, birocratic și costisitor, impedimente majore pentru tranzacții de valoare mai mică. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) poate să dezvolte un cadru mai flexibil, care să protejeze investitorii fără însă a înăbuși inovația. Cu un număr relativ redus de startup-uri care ajung la evaluări semnificative, masa critică pentru o piață secundară este mai greu de atins. Pentru o evaluare realistă este foarte util ca respectivele companii să atingă anumite performanțe financiare și operaționale înainte de astfel de tranzacții. În 2023, estimările Vestbee arată că doar 73 de startup-uri românești au fost finanțate de către fonduri de venture capital. Este foarte greu de estimat numărul de startup-uri locale evaluate la peste 4-5 milioane euro, un prag potențial de la care lichiditatea secundară devine interesentă, dar ne putem face o idee despre dimensiunea universului aproximând-o cu mulțimea celor 73 menționați anterior.
Educația investitorilor, unul dintre domeniile pe care încerc să le dezvolt și prin demersuri personale, poate deveni o frână foarte repede. Investitorii locali nu sunt familiarizați cu structurile de evaluare și cu riscurile asociate investițiilor în startup-uri. Acest deficit de educație financiară limitează baza potențială de cumpărători. Dacă intermediarii nu reglementează foarte strict condițiile de tranzacționare, lucru care ar împiedica în același timp dezvoltarea pieței, în absența educației, pot apărea ușor fraude cu efecte profunde în dezvoltarea ulterioară a pieței.
Lipsa unor standarde pentru raportare și evaluare face dificilă compararea oportunităților și stabilirea unor prețuri echitabile. Transparența este esențială, altfel piața secundară riscă să rămână predispusă la asimetrii informaționale.
În ciuda numeroaselor provocări de mai sus, există posibilități promițătoare pentru dezvoltarea pieței secundare în România. Tehnologia actuală permite astăzi crearea unor platforme digitale specializate care să conecteze cumpărătorii și vânzătorii de părți sociale în companii private, cu costuri operaționale reduse. Un marketplace digital românesc pentru astfel de tranzacții ar putea funcționa chiar înainte de adaptarea completă a cadrului legislativ, cu eforturi considerabile ale fondatorilor pe partea legală.
Într-un astfel de demers, România ar putea beneficia de colaborarea cu alte țări din Europa Centrală și de Est pentru crearea unei piețe regionale. O abordare geografică comună ar rezolva parțial problema masei critice și ar crește atractivitatea pentru investitorii internaționali. Mai mulți participanți la piață cresc lichiditatea, un element esențial pentru orice Bursă sau marketplace.
ASF, BVB, împreună cu grupurile de business angels și venture capital, ar putea dezvolta un cadru legislativ pilot, similar cu „regulatory sandbox”-urile implementate în alte țări, pentru a studia impactul și viabilitatea unor astfel de inițiative financiare. Desigur, adoptarea unor documente standardizate și inspirarea din ecosisteme mature ar putea reduce considerabil fricțiunile și complexitatea legale.
Imaginați-vă un ecosistem antreprenorial românesc în care un fondator de startup poate vinde 10% din acțiunile sale după trei ani de eforturi, o parte pentru a acoperi necesitățile personale și o parte pentru a investi în noi proiecte. Sau un ecosistem în care primii angajați ai unicornilor locali – care există și sperăm că se vor înmulți – pot transforma părțile lor sociale într-un capital real de investit, devenind, la rândul lor, business angels cu experiență chiar în astfel de structuri. Cât de mult s-ar dezvolta piața dacă intrarea si ieșirea, fie ele doar parțiale, ar fi mult mai ușoare?
Ce este important de recunoscut este că această viziune este realizabilă. Estonia, cu o populație mai mică decât Bucureștiul, a reușit să dezvolte mecanisme pentru lichiditate secundară, cu o contribuție majoră la accelerarea ecosistemului lor de startup-uri. Funderbeam este un exemplu de succes.
Dezvoltarea pieței secundare în România nu este doar despre tranzacții financiare și exituri, este despre accelerarea ciclului antreprenorial, retenția talentului în țară și maturizarea rapidă a întregului ecosistem. Este pasul logic următor dacă dorim să devenim un hub regional de inovație.
Provocările sunt importante, dar oportunitățile sunt și mai mari. Cu o abordare strategică, sperăm noi colaborativă și orientată spre viitor, o piața secundară de acțiuni poate deveni realitate în România în următorii ani, contribuind decisiv la următorul val de dezvoltare economică.
Lucian Streche este un expert financiar cu peste 17 ani de experiență în domeniul investițiilor, fuziunilor și achizițiilor, private equity, consultanței strategice și optimizării eficienței operaționale. A realizat analize financiare aprofundate pentru peste 100 de companii din diverse industrii, inclusiv dezvoltare software, platforme SaaS, logistică, farmaceutice, retail, producție, servicii medicale și multe altele.
Cariera sa a început în mediul academic, la L’École Nationale Supérieure de l’Électronique et de ses Applications (ENSEA) din Paris, în domeniul electronicii de putere, iar ulterior s-a orientat către domeniul finanțelor aplicate. Lucian a jucat un rol esențial în tranzacții importante, totalizând sute de milioane de euro. Printre acestea se numără vânzările Interbrands către Orbico, Angst Retail către Mega Image și Nordlogic către Arobs. Implicarea sa în astfel de tranzacții de amploare reflectă abilitatea de a naviga cu succes în peisajele financiare complexe.
Lucian Streche este un expert financiar cu peste 17 ani de experiență în domeniul investițiilor, fuziunilor și achizițiilor, private equity, consultanței strategice și optimizării eficienței operaționale. A realizat analize financiare aprofundate pentru peste 100 de companii din diverse industrii, inclusiv dezvoltare software, platforme SaaS, logistică, farmaceutice, retail, producție, servicii medicale și multe altele.
Te-ar putea interesa si urmatoarele:
Lucian Streche
