Vlad Andriescu
Ștefan Neagu a lucrat de-a lungul timpului în IT în mai multe poziții, pentru bănci internaționale, dar este și cofondator al Cloudfinity, un provider de stocare în Cloud. În ultima vreme, interesul lui s-a dus către blockchain, fiind mentor la un hackathon pentriu aceste tehnologii desfășurat la finalul lunii - JSHacks Blockchain Edition. El face parte și din ARK, un startup care se ocupă de soluții bazate pe blockchain.
Are bitcoin-ul viitor?
“Interesul pentru blockchain a apărut atunci când mi-am dat seama cât de disruptive va fi această tehnologie. Inițial nu am înțeles despre ce e vorba. Cel mai greu era să îmi imaginez o societate fără intermediari. Asta a fost cel mai greu”, a spus Ștefan Neagu.
O întrebare pentru neofiți este dacă bitcoin va avea un viitor, dincolo de statutul de monedă. Mulți se întreabă dacă nu e o bulă sau doar o specualție. Nici nu are rost să vă zic cât costă bitcoin-ul acum. În weekend era 7.000 de dolari, dar a scăzut, iar acum este din nou la 6.700 de dolari. El crește și scade în funcție de tranzacțiile din piață. Cu toate acestea, frumusețea bitcoin este că e un sistem economic fără inflație, deoarece se pot produce doar 22 milioane de bitcoin. În schimb, tehnologia blockchain, folosită la crearea sa, poate fi folosită pentru mult mai multe lucruri, eliminând intermediarii. Ștefan Neagu consideră că oamenii nu au descoperit încă aplicabilitatea finală a bitcoin-ului.
Dacă facem un pas în urmă vom vedea că singura utilizare actuală a Bitcoin-ului este strict ca “monedă”, deși există funcționalități ce își așteaptă rândul, cum ar fi smart contracts. În ceea ce privește Ethereum, partea de smart contract este funcțională, dar fără un produs folosit în viața de zi cu zi
Ce influență ar putea avea blockchain-ul? Unii spun că ar putea fi esențial în viitorul omenirii, un fel de internet 3.0: “Blockchain înseamnă înlocuirea intermediarului, înseamnă tranzacții, înseamnă imutabilitate. Având în vedere cele spuse mai devreme, blockchain-ul ar avea impact în industria financiară pe partea de plăți și decontări, ar avea impact în zona de carte funciară, înregistrarea și monitorizarea tranzacțiilor imobiliare, ar avea impact în zona logistică”, spune Neagu.
“Dacă facem un pas în urmă vom vedea că singura utilizare actuală a Bitcoin-ului este strict ca “monedă”, deși există funcționalități ce își așteaptă rândul, cum ar fi smart contracts. În ceea ce privește Ethereum, partea de smart contract este funcțională, dar fără un produs folosit în viața de zi cu zi”, spune Ștefan Neagu. Conform specialistului, în zona de Ethereum nu s-a inovat pe partea de blockchain în ultimul an și majoritatea ICO-urilor lansate, adică noi monede care au fost gândite ca un crowdfunding care să creeze o cerere bruscă, care să pornească forțat un sistem economic, au fost create pe variațiuni de Ethereum.
De ce privim greșit tehnologia ca bulă?
Astfel, el crede că la Bitcoin nu suntem într-o bulă, dar nu e la fel de încrezător și în partea de Ethereum. În plus, el crede că e greșit să ne uităm la valoarea imediată a bitcoin-ului, mai ales că există o cantitate limitată.
Ar putea sa ofere servicii de cadastru, înregistrare companii, relația cu banca, plata impozitelor, reducerea amprentei de carbon, reciclare, servicii notariale. Toate aceste posibile aplicații ale tehnologiei blockchain ar duce la un mediu de afaceri mai agil, care se reglează singur
Dacă privim zona de blockchain unitar greșim. Există peste 700 de tehnologii Blockchain în momentul de față, în timp ce bitcoin este mai mult monedă, Ethereum încearcă să inoveze în zona de contracte inteligente, adică acele contracte care pot să nu mai fie intermediate de o parte terță, așa cum este notarul.
“Celor care sunt la început de drum le recomand să își definească foarte bine modelul de business. Sa își dea seama de ce au nevoie: au nevoie de un blocktime (intervalul de timp în care este generat un nou block) mic sau mare, au nevoie de un volum mare de tranzacții per block, ce model de consensus este potrivit pentru proiectul lor, și abia după ce au răspunsurile la aceste întrebări pot alege tehnologia blockchain pe care să își dezvolte proiectul”, spune Ștefan Neagu.
Blockchain în democrație
Despre blockchain se vorbește și ca o metodă de îmbunătățire a democrației cu ajutorul tehnologiei. Practic, blockchain-ul ar putea lua locul instituțiilor care autentifică orice fel de contract, inclusiv alegeri.
“Blockchain-ul ar putea schimba modul în care se votează, ar putea oferi o democrație participativă, cetățenii țării respective ar putea vota direct legi, fără sa își mai trimită reprezentați în parlament (care de cele mai multe ori ajung sa fie total deconectați de la realitate și care sunt supuși compromisurilor datorită distribuției voturilor)”, spune Ștefan Neagu.
Ce ar putea oferi blockchain? “Ar putea sa ofere servicii de cadastru, înregistrare companii, relația cu banca, plata impozitelor, reducerea amprentei de carbon, reciclare, servicii notariale. Toate aceste posibile aplicații ale tehnologiei blockchain ar duce la un mediu de afaceri mai agil, care se reglează singur, o relație a cetățenilor cu statul, prin agențiile sale, mult îmbunătățită. Și să nu uitam costurile mult mai mici.”, spune Neagu.
Blockchain-ul ar putea schimba modul în care se votează, ar putea oferi o democrație participativă, cetățenii țării respective ar putea vota direct legi, fără sa își mai trimită reprezentați în parlament
Despre ce e vorba? Democrație participativă, spune Neagu. “Un stat nu va pierde controlul asupra populație folosind blockchain. Dimpotrivă, va avea acces la mai multe date atâta timp cât populația este dispusă să îi dea acces la acele date. În schimb, populația va putea urmări mai ușor orice acțiune sau activitate a agențiilor statului: licitații, proiecte, voturi pe legi sau pe proiecte. Oamenii vor putea trage mai ușor la răspundere guvernele sau conducătorii politici pentru lipsa de reacție sau pentru deconectarea de la viața reală. Dacă statul ar dori, ar putea ajunge inclusiv la o democrație participativă. Atunci nu ar mai fi nevoie de Parlament, fiecare dintre locuitorii țării respective ar putea vota de pe telefon sau de la magazinul de unde își face cumpărăturile de zi cu zi asupra legilor sau proiectelor de legi.”
De altfel, crede Ștefan, atunci când îl întreb dacă în 10 ani vor putea exista orașe inteligente care să nu folosească blockchain, răspunsul lui este: “Posibil, dar cred că vor fi excepția”.
