Deceniul Digital, care stabilește obiective cheie până în 2030 în diferite arii digitale, reflectă viziunea UE pentru transformarea digitală a Europei și reprezintă un element esențial pentru ca Europa să-și mențină competitivitatea globală într-o lume aflată în schimbare rapidă.

Potrivit raportului, doar 13% dintre afacerile din România utilizează în prezent servicii de cloud computing, ceea ce conduce la un decalaj de 62 de puncte procentuale față de ținta stabilită până în 2030, de 75%. Serviciile cloud pot contribui la creșterea securității datelor, creșterea eficienței, pot ajuta companiile să se extindă, să obțină informații valoroase și să diminueze costurile, ceea ce înseamnă că sunt esențiale pentru a le asigura acestora succesul, capacitatea să crească și să susțină competitivitatea Europei.

Decalajele nu sunt prezente doar la acest capitol. Ponderea de gospodării din România acoperite de rețele de foarte mare capacitate era de 76% în 2021, de unde rezultă că există încă un decalaj de 24%. Reducerea acestui decalaj poate fi o provocare pentru majoritatea, dacă nu pentru toate statele membre, din cauza costurilor ridicate și provocărilor operaționale legate de implementarea acestor rețele în zone îndepărtate.

Lipsa de specialiști în ITC împiedică, de asemenea, progresul pentru atingerea obiectivelor Deceniului Digital, punând în pericol capacitatea Europei de a dezvolta tehnologiile necesare pentru a se poziționa ca lider global. Numărul de specialiști în ITC la nivelul tuturor țărilor membre UE este în prezent de 8,43 milioane. În timp ce numărul acestora a cunoscut cea mai mare creștere în Germania, Irlanda și Ungaria în ultimul an, la nivelul UE numărul trebuie să crească de mai bine de 2 ori pentru a atinge ținta Deceniului Digital de 20 de milioane de specialiști în ITC.

Artisan Hub, primul spațiu de business și evenimente pentru industria cafelei

În unele state membre se observă un regres în ceea ce privește digitalizarea companiilor mici și mijlocii, punând în pericol obiectivul general al Deceniului Digital

Nivelul de intensitate digitală al companiilor mici și mijlocii a rămas relativ constant în ultimii 5 ani, cu o rată anuală de creștere la nivelul UE de 2% între 2016-2021. Intensitatea digitală este definită conform Indicelui de Intensitate Digitală care măsoară disponibilitatea a 12 tehnologii digitale, inclusiv accesul la broadband (30 Mbps sau peste) și specialiști în ITC. În unele cazuri, statele membre se află acum și mai în urmă față de acum 5 ani în atingerea obiectivului stabilit. România a făcut ușoare progrese în 2021, fiind cu un punct procentual mai aproape de ținta pentru 2030 față de 2019.

Alocarea fondurilor și plătile pentru statele membre vor mai suferi modificări în urma scăderii PIB în timpul pandemiei

Statele membre al căror PIB a scăzut mai mult decât previzionat de către Comisie vor beneficia de alocări mai mari de fonduri și granturi. Germania, Portugalia și Spania este posibil să aibă cele mai mari creșteri de granturi, în timp ce România este posibil să aibă o oarecare scădere de granturi pe fondul unei creșteri mai mari a PIB în 2021 decât prognozat.

Ce cadouri de Crăciun de la Huawei poți să alegi în perioada aceasta

Motive de optimism – raportul subliniază 4 factori cheie care ar putea contribui la atingerea țintelor Deceniului Digital :

  1. Coordonarea între guverne – colaborarea eficientă între guvernele statelor membre (autorități naționale, regionale și locale) poate asigura că investițiile în digitalizare sunt eficiente, sincronizate și făcute la timp.
  2. Conectarea ecosistemelor digitale – dezvoltarea de noi ecosisteme digitale va depinde de colaborarea dintre o mare varietate de organizații, guvernele având un rol de facilitator.
  3. Partajarea datelor – asigurarea că datele sunt accesibile, reutilizabile și sigure va facilita partajarea și va susține ecosistemele digitale precum smart cities, eHealth, energie și mobilitate smart.
  4. Demonstrarea valorii digitale – Ilustrarea valorii investițiilor digitale prin proiecte pilot și măsurare eficientă poate contribui la încurajarea de noi investiții publice și la decizii informate cu privire la investiții viitoare.