Vlad AndriescuThink tank-ul Edge Institute anunță lansarea raportului Digital Governance Framework of Romania, o radiografie în premieră a guvernanței digitale din România realizată de Digital Nation, un grup de experți și lideri ai demersurilor de transformare digitală din Estonia.
În septembrie 2025, delegația din Estonia a fost prezentă în București pentru o vizită extinsă de studiu axată pe ecosistemul digitalizării din România. În cadrul acestui exercițiu demarat și facilitat de Edge Institute, aceștia au efectuat o serie de interviuri și sesiuni consultative cu reprezentanți din 19 entități din peisajul instituțional, mediul privat, societatea civilă și sfera academică – lideri ai ecosistemului transformării digitale din România.
Nota 3 la digitalizare pentru România
Principalele concluzii:
- Conform matricei de evaluare Digital Nation, nivelul de maturitate digitală guvernamentală în România este scăzut (3,1/10): infrastructura există, dar serviciile sunt fragmentate și nu sunt creionate în jurul nevoilor cetățeanului.
- Problema principală este că România nu are o strategie națională coerentă în domeniul transformării digitale, nici un centru clar de decizie care să impună standarde, responsabilități și coordonare; deși există un fundament legislativ solid și proiecte relevante, lipsa unei viziuni unitare menține blocajul și fragmentarea transformării digitale.
Din delegație au făcut parte Taavi Linnamäe, director de proiect și fost consilier strategic al președintelui Estoniei, și Karin Rits, fostă coordonatoare a Departamentului pentru Societatea Informațională din cadrul biroului Chief Information Officer al Guvernului Estoniei. Expert coordonator pentru acest proiect a fost Siim Sikkut, fost CIO în Guvernul Estoniei.
Pe lângă aceste concluzii, raportul de 50 de pagini prezintă o radiografie în detaliu a actualei guvernanțe digitale din România, pe baza unei metodologii proprii dezvoltate de Digital Nation, și propune un model de guvernanță la nivel central, cu roluri, mandate și mecanisme de coordonare care pot fi implementate realist în 12-24 de luni.
Românii cer birocrație simplificată
Taavi Linnamäe, cofondator Digital Nation și fost consilier strategic al președintelui Estonieia a spus că „Transformarea digitală a României stagnează: pe hârtie, în legislație și prin proiecte izolate s-au făcut multe, dar cetățenii se lovesc în continuare de servicii fragmentate, separate și de slabă calitate. Adevărul este că transformarea digitală înseamnă 20% tehnologie și 80% transformare — nu doar digitalizarea a ceea ce există, ci regândirea modului în care întregul sector public funcționează și concepe serviciile. Sunt necesare un leadership politic clar, o coordonare profesională puternică și o execuție dinamică — toate orientate spre a face interacțiunea cetățenilor cu statul mai simplă și mai fluidă.”
Robert Berza, director executiv Edge Institute, a declarat că „România are infrastructură, legislație, capital uman și proiecte punctuale. Avem un sector privat competitiv, oameni dedicați în administrație, dar și ceva ce nu am avut până acum: un optimism în creștere din partea cetățenilor. Un sondaj făcut împreună cu Ipsos în această vară arată că 70% dintre români cred că digitalizarea este benefică – anul trecut eram la 63%. Românii cer birocrație simplificată, servicii mai accesibile, digitalizare în sănătate și educație. Am ales să lucrăm cu Digital Nation din Estonia, țara care și-a digitalizat serviciile publice în măsură de 99% printr-o structură clară și o echipă dedicată. Împreună, am adus o propunere concretă pentru România – una adaptată realităților noastre, care poate schimba dezbaterile în pași reali spre acțiune.”
10 lucruri pe care trebuie să le reții din raport
- Vid de guvernanță digitală - România nu are o viziune unitară și o responsabilitate clară pentru transformarea digitală. Instituțiile lucrează izolat, iar serviciile publice rămân fragmentate.
- Maturitate digitală scăzută - Nivelul actual este de aproximativ 3,1 din 10. Deși infrastructura e solidă, aplicarea și interoperabilitatea lipsesc.
- Blocaj politic și lipsă de competență - Numirile politice și interesele de partid frânează reforma. Se recomandă profesionalizarea leadershipului și stabilitate administrativă.
- Fundații nefuncționale - eID și platforma națională de interoperabilitate trebuie să devină complet operaționale pentru ca statul digital să existe în practică.
- Raportul propune: un vicepremier pentru transformare digitală, un GCIO (Government Chief Information Officer) apolitic, un Consiliu Digital decizional, o agenție de implementare (ADR reformată sau nouă entitate).
- Start prin campioni ai schimbării - Transformarea trebuie începută cu instituțiile, serviciile sau liderii care deja livrează rezultate și pot genera încredere.
- Creșterea cererii publice - Cetățenii trebuie convinși de beneficiile reale ale digitalizării. Guvernul trebuie să ofere exemple rapide și vizibile de servicii mai bune.
- Inițiative strategice recomandate - Raportul propune: un sprint național de strategie digitală, un Service Design Lab, un accelerator pentru lideri digitali, programe de formare și campanii de conștientizare.
- Rolul ONG-urilor - Sectorul nonguvernamental trebuie implicat în coordonare și inovație, fiind perceput ca actor neutru și agil.
- De la teorie la execuție - România nu are nevoie de noi documente strategice, ci de aplicarea celor existente, cu accent pe responsabilitate, transparență și viteză în implementare.
Digital Governance Framework for Romania by Digital Nation by start-up.ro
