Femeile deschid România

Laura Hîncu este un antreprenor creativ, care a creat un brand din propriul nume în industria modei. De 15 ani produce colecții din mătase și cașmir, două materiale despre care nu se știa mare lucru atunci când Laura a avut debutul în business, dar pe care antreprenoarea le-a crescut la nivel de audiență și comunitate.

Femeia care a creat o nouă nișă în moda românească

Moda influențată direct de societate

Și-a crescut brandul creat din propriul nume prin a nu renunța, după cum spune ea, chiar și atunci când a simțit că nu e prea mult interes pentru niște materiale premium, scumpe.

În loc să renunțe, a început să educe femeile din România cu privire la mătase și cașmir.

Când nu făcea clipuri educaționale și postări pe blog, Laura a făcut un brainstorming ca să vadă ce poate să mai facă și atunci a ajuns să creeze evenimente de comunitate. Iar acum simte că și-a găsit audiența, dar așa cum e și-n fashion, nimic nu se oprește, ci doar se pregătește următoarea colecție. Iar Laura asta face la fiecare început de an, pune moda la cale prin filtrul propriu.

Noi am vorbit cu antreprenoarea la final de 2025, an pe care l-a simțit greu și pe care abia aștepta să-l închidă mental, ca să poată să-și lase loc pentru noi portițe de creativitate.

”În fashion simți foarte repede schimbările din societate, nu trebuie să aștepți analizele sociologilor că îți dai seama foarte bine din cât și ce se cumpără. De la prima tură de alegeri de la prezidențiale - comenzile s-au dus undeva la 20%. A doua zi după primul tur, iar până la anulare a fost liniște și pace. După anulare și-a mai revenit. După turul doi din mai, s-a mai stabilizat peste vară, deci n-am pierdut nici mai mult, nici mai puțin decât șase luni. Indiferent dacă te afectează sau nu direct financiar, astfel de crize te afectează cu siguranță emoțional, motiv pentru care nu mai ești atât de înclinat să te bucuri de piese de investiții.”

Copilăria Laurei

Laura s-a născut la București și a copilărit o parte în Iași, o parte în capitală. A descoperit ațele și acele de mică, de când a început să-i placă să taie, să coasă, dar și să analizeze.

”Bunica mea cosea, croia-cosea, mai făcea haine pentru ea, dar nu ca job sau ca pasiune. O făcea dintr-o nevoie, de aceea erau la îndemână croșete, ace, ațe, foarfe și așa mai departe. Mi-a plăcut foarte mult că era liniște, te puteai concetra când croiai. Că vorba așa este: măsori de 10 ori, tai o singură dată și cât măorii de 10 ori e liniște, e concentrare. Iar mie îmi place liniștea.”

Când era mică, nu știa exact ce vrea să se facă, dar știa clar cum vrea să fie Laura mare. INTERESANTĂ.

Iar la acest deziderat a început să muncească încă din facultate. Pe când era la ASE, la contabilitate, în drum spre un master în audit, Laura a început și primul job în bancă. Viață corporate, că așa se făcea atunci. Dar nu a rămas în tipar pe modelul Burda, haine pentru toți, ci a ales să facă și un internship, neplătit că așa erau vremurile, la un designer vestimentar.

”Cred că m-am decis că vreau o carieră în fashion în momentul în care mi-am dat seama că o carieră în corporații nu mi se potrivește, mai ales că mergeam în paralel cu internship-ul și nu a existat niciun termen de comparație. Aș fi putut să merg strict pe formarea mea pe partea de contabilitate și antreprenoriat, dar nu prea îmi plăcea de mine în alte domenii în afară de fashion.”

Un antreprenoriat cu materiale premium

Laura a creat un business care să ofere ocazii de răsfăț femeilor. A creat cu gândul la ea și la ele și a vrut să le ofere cele mai potrivite materiale pentru că e de părere că nu merităm nimic altceva mai jos decât a simți cașmirul și mătasea pe piele.

Iar aprecierea pentru femei se duce dincolo de actul creației și izvorăște chiar de la partea de inspirație, unde a avut modele feminine multiple.

”Partea de modă în sensul de proporții, bun gust sau educatul bunului gust le am de la bunica mea. Partea de antreprenoriat, de la mama mea, partea de minimalism, de la sora mea, partea de calitate, de la Alexandra, cea mai bună prietenă și așa pot să zic că probabil toate femeile din viața mea, din copilărie începând, de la fiecare a rămas ceva legat de modă, de antreprenoriat și cred că mai important, de independență. Mama încă este antreprenor. Are 74 de ani și încă lucrează până la orele 23:00.”

Acum 15 ani când a început să creeze, mătasea și cașmirul nu erau primele materiale către care să se îndrepte atenția consumatoarelor. Iar dacă despre mătase se mai știau lucruri, cașmirul era aproape un extraterestru.

De aceea, Laura spune că cea mai mare realizare a ei este că nu s-a abătut de la acest drum și că s-a încăpățânat să lucreze cu materiale mai greu de croit, mai greu de adoptat de femei, mai scumpe.

A învățat și a dat mai departe. Și și-a dat mereu provocări, altele decât cele antreprenoriale, cum ar fi colecția de mătase cu aur.

”Ideea a venit din spirit competitiv. Ceea ce am și regretat ulterior, pentru că partea tehnică a fost foarte challenging. Însă sunt două materiale care îmi plac foarte mult, mătasea și aurul și m-am gândit de ce să nu le combin. La partea tehnică a fost intens. Îmi place foarte mult partea de știință a materialelor și asta a fost recompensa pentru chinuială.”

Moda cu materiale demne de femei

Pe lângă provocările la care s-a supus singură, antreprenoriatul creativ a venit cu impasurile lui specifice. Mai exact, atunci când ceva nu merge bine în societate, fashion-ul o simte primul. Laura nici nu trebuie să aștepte date și analize, vede reacțiile societății direct în vânzări. A simțit-o când a fost pandemie și a simțit-o și la anularea alegerilor de la final de 2024.

”Pandemia și lockdown-ul le-am depășit cu foarte mult focus. Am citit tot ce era de citit, în sensul de politic, geopolitic, psihologic. M-am concentrat foarte mult pe viziunea de ansamblu, ca să reușesc să-mi găsesc un loc într-o nouă etapă a consumului. Pentru că în momentul în care s-a declarat lockdown, vânzările au scăzut la 10% pe toată perioada lockdown-ului. Pe scurt, business-ul meu a devenit irelevant și mi se și părea normal să fie irelevant. Mi-a luat un pic să mă recalibrez, să-mi regăsesc o direcție, păstrând subiectul de bază: mătase și cașmir.”

Laura menționează mătase și cașmir aproape ritualic, de parcă ar face o hipnoză pe două cuvinte cheie. Aceșit doi termeni au ajuns definitorii pentru business, iar pasiunea pentru ele vine tot din copilărie, așezată pe o decizie strategică de adult cu afacere.

”Dintre ou și găină, găină a fost mai întâi, adică mătasea, pe ea am simțit-o din copilărie. Bunica mea avea câteva piese cu texturi moi de mătase și un sacou din mătase imprimată. Deci de atunci. Iar cașmirul cred că l-am descoperit prin facultate, în Italia, bineînțeles. Am ales mătasea pentru că așa mi s-a părut mie că e demn pentru noi toate, nimic mai puțin de atât. Iar cașmirul a venit în completarea mătăsii ca soluție pentru sezonul rece și merg foarte bine împreună. Mereu am fost cu research-ul înaintea nevoilor business-ului meu. Aveam furnizori extraordinar de buni de la târguri, din recomandări și așa mai departe. Aveam acești furnizori, dar eu nu aveam comenzi, motiv pentru care în momentul în care a venit cererea mi-a fost foarte ușor să am furnizorii potriviți și sursele potrivite.”

De la joacă la antreprenoriat

Joaca în modă a început de când croia rochii pentru păpuși. Cu un pas mai în față, Laura adolescentă și-a făcut rochia pentru banchetul de clasa a 8-a. A continuat cu realizarea ținutelor și în liceu. Dar începuturile mai serioase în modă au fost în decembrie 2010, când a creat o colecție capsulă cu 6 rochii din voal de mătase. Colecția ei nu a fost vreun mare hit, sau un mare leșin cum îl descrie Laura. De altfel, tot business-ul Laura Hîncu este un proces care a necesitat timp, educație și adaptare.

Dar pregătirea spre antreprenoriat o avea dinainte de a începe.

”Cred că știam partea teoretică. Și mereu am vorbit mult despre antreprenoriat, inclusiv în liceu. A fost o cultură a antreprenoriatului. Erau tot felul de jocuri, concursuri la care participai cu o idee de business și o dezvoltai, deci, o cultură a antreprenoriatului exista. M-a atras libertatea de exprimare, de creativitate, de asumare a propriilor decizii, faptul că trebuie să fii conectat la tot ce e în jurul tău, erau foarte multe detalii pe care le știam, inclusiv partea că era foarte greu. Noi suntem o generație care ne-am uitat foarte mult la discursurile lui Steve Jobs și de acolo aveai un respect pentru genul ăla de antreprenoriat. E eficient, dar greoi, niciodată să nu renunți. Aveam partea asta în minte.”

Laura crede că lucrurile au evoluat cu siguranță: ”nu mai este nici pe departe aceeași situație care era atunci, nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere estetic. Da, am crescut în acești 15 ani și am și învățat, ne-am și preocupat și avem mult mai multe opțiuni decât aveam acum 15 ani. Deci da, este mult mai puțin rău.”

Eforturile de a aduna o comunitate interesată de mătase și cașmir s-au văzut și când Laura a început să organizeze Garden Silk Party, practic niște seri în grădini, evenimente relaxate unde oamenii puteau descoperi brand-ul Laura Hîncu.

”Îmi amintesc și acum stăteam de vorbă exact aici unde stai tu: trebuie să fac ceva pentru că nu se întâmplă nimic, nu era niciun efect. Nu suna nimeni, practic nu se vindea pe românește. Ce mi-am dorit eu a fos tun eveniment, nu un fashion show. Mi-am dorit partea de show din fashion, nu de show-off. Mi-am dorit să fie un eveniment pentru comunitate. În primii ani n-a fost neapărat despre comunitate, a fost o chinuială sinistră, dar efectele au fost strict de PR, de poziționare și de consecvență. Cred că asta a rămas în mintea unora care au fost la eveniment: nu era nimic deosebit, era doar foarte civilizat. Nimeni nu-ți cerea nimic, nimeni nu-ți vindea nimic, vedeai lucruri frumoase, te întâlneai cu oameni de calitate și petreceai o seară de vară relaxată, văzând lucruri frumoase. Asta era tot.”

Evenimentele puteau fi și un canal de descoperire, pe lângă showroom și alte parteneriate. Dar ca și canal de vânzare, tot online-ul râmâne rege, cu bază de 60-70% din vânzări fiind online.

La nivel de producție și de flow creativ, Laura are nevoie de o pauză înainte de a gândi următoarea colecție, un proces care e strâns legat de ce se întâmplă în jurul nostru.

”La începutul anului, de preferat este să zac, să mă relaxez puțin, apoi să găsesc inspirație sau motivație, depinde cum a fost sezonul trecut și apoi să încep testele tehnice. De două ori pe an cu sezonul de mătase și al doilea cu sezonul de cașmir.”

Laura, dacă ar fi într-o carte a femeilor care au schimbat istoria antreprenorială a României, i-ar plăcea să scrie despre ea a încurajat creșterea de bun gust și bun simț în rândul doamnelor. Primul pas a fost crearea brand-ului și apoi dezvoltarea lui. Iar în acest traseu, ce a contat cel mai mult a fost un singur lucru:

”Faptul că n-am renunțat, în afară de asta, nu văd nicio decizie esențială. A fost un cumul, nici nu cred că le mai pot evalua acum. Le-am resimțit la momentele respective, ca unele fiind mai bune decât altele, dar privind în urmă, singurul motiv pentru care efectul există este că n-am renunțat.”

Abonează-te pe  


Citeste mai departe:
mai multe despre:

Pe aceeasi tema: