Fenomenul de Deep Doubt (n.r. - neîncredere profundă) poate fi explicat ca scepticismul consumatorului față de o informație adevărată din cauza inteligenței artificiale generative, conform unui articol de ArsTechnica. Se manifestă la publicul larg care nu are încredere în informațiile prezentate, mai ales cu posibilitatea de a susține că o informație adevărată a fost generată cu AI sau falsificarea în masă a acestora.

De la apariția termenului de ”deepfake” în 2017, AI-ul generativ a cunoscut o evoluție rapidă, iar în ultimul deceniu, dezvoltarea tehnologiilor de învățare a făcut fabricarea de imagini, texte, videoclipuri sau surse audio accesibilă și ușoară.

Fenomenul ne poate distruge încrederea socială la scară înaltă și deja există în comunități online. Putem observa fenomenul Deep Doubt în evenimente recente: teoria conspiraționistă care afirmă că președintele Joe Biden a fost înlocuit de o hologramă, acuzațiile lui Donald Trump față de publicul generat cu AI la adunările vicepreședintei Kamala Harris la teoria internetului mort, care sugerează că internetul consistă în media generată de AI, cu care interacționează boți, lucru care afectează miliarde de utilizatori și interacțiuni online.

O altă problemă este folosirea AI-ului generativ sau a deepfake-ului pentru probe false pentru a crea confuzie în cazuri juridice.

România, locul al doilea la nivel mondial la comenzile de la supermarket

Timpul și abilitățile care erau necesare pentru a produce materiale media au jucat un rol important pentru încrederea audienței în informația prezentată, în realizarea de documentare sau filme. Extinderea fenomenului Deep Doubt duce la probleme politice, juridice chiar înțelegerea noastră asupra evenimentelor istorice care au la baza surse media. De la imagini realiste la clonarea vocilor, percepția noastră asupra a ce considerăm adevăr va fi în mare nevoie de recalibrare.

Câteva din metodele pe care le poți folosi pentru a te asigura că consumi media autentică sunt: verificarea surselor folosite, analiza pozelor sau videoclipurilor pentru discrepanțe vizuale/audio, verificarea informației cu site-uri precum Veridica care explică știri de tip fake news.

Start-up.ro discută despre dezinformare și în emisiunea ”Adevărat sau Fals”, ale căror episoade le găsești aici.

eComm Accel, programul care a sprijinit 32 de antreprenori din ecommerce