Vlad Andriescu
Imagine - start-up.ro / Midjourney
Poți afla mai multe despre eficientizare energetică și economie circulară în seria de articole realizate de start-up.ro împreună cu Ecoteca, de aici.
Provocările României când vine vorba de gestionarea deșeurilor țin de aruncarea unor volume cât mai mici de materiale utile, astfel încât să să trimitem cât mai multe deșeuri la reciclare și cât mai puține la eliminare, să creăm o piață funcțională și profitabilă pentru materiale reciclate. La baza tuturor acestor eforturi ar trebui să vedem cât mai puține decizii populiste și cât mai multe argumente și decizii bazate pe date reale și de calitate, singura premisă care ne poate da certitudinea că suntem pe drumul cel bun.
Provocarea când vine vorba de materialele reciclate e că piața nu este deocamdată suficient de competitivă, materialele reciclate tind să fie mai dificil de obținut, așa că e mai simplu să ne bazăm pe materiale noi obținute din petrol, balast sau lemn proaspăt recoltat, ceea ce produce, cu relativă ușurință, efecte negative pe termen lung.
Responsabilitatea pentru a schimba această stare de fapt este mixtă. Fie că vorbim de cea individuală, de cea a companiilor, sau de cea a autorităților.
"Autoritățile au obligația de a permite oricărui cetățean sau companie să acceseze ușor și eficient o infrastructură completă de colectare separată a tuturor tipurilor de deșeuri. Adică s-o construiască și s-o întrețină. Municipalitățile ar trebui să impună coercitiv aplicarea legii. Orașele reprezintă unul dintre cei mai mari generatori de deșeuri care ar trebui transformate în resurse pentru comunitățile lor, iar aplicarea politicilor coordonate de urban mining poate crea reale beneficii de sănătate publică", consideră Alex Laibăr, Director Executiv al Coaliției pentru Economie Circulară din România.
Stimularea reducerii cantității de deșeuri
Gestionarea deșeurilor nu este o activitate care trebuie să aibă loc doar după producție, ci trebuie cunoscută și integrată în ciclul de viață al produselor încă din faza de concepție a acestora.
Conform specialiștilor, stimularea designului durabil al produselor și serviciilor poate minimiza până la eliminarea totală promovarea produselor de unică folosință, în cazul cărora resursele utilizate în producție și distribuție returnează cea mai mică valoare societății.
De asemenea, e nevoie de încurajarea achizițiilor responsabile, care se poate face desigur prin cultură și educație, dar și prin politici de prețuri și tarife care să încurajeze comportamente dezirabile și să descurajeze consumul inutil sau exagerat. Pe piață există diferite modele comerciale care transformă modul în care ne imaginăm achizițiile. Astfel, modelele de accesat diverse servicii sau produse pe bază de abonament sau închiriere sunt în plină extindere.
Într-o discuție cu Dragoș Călugăru, Director General al organizației ECOTIC, specializată în reciclarea și colectarea deșeurilor electronice, el menționează că în zona de business deja putem vedea astfel de modele.
"Avem deja modele de tip plată pe pagină la copiatoare sau leasing operațional la echipamente IT. În sfera profesională acest Pay as a Service ar putea fi extins la mai multe echipamente. La nivelul gospodăriilor particulare lucrurile vor avansa de asemenea, chiar dacă mai lent", consideră acesta.
În România, exemple de acest fel pot fi găsite în rândul unor startup-uri cum ar fi inki.tech, care permite închirierea de dispozitive electronice de către companii sau Telerenta, care închiriază echipamente electronice utilizatorilor casnici și celor corporate. De asemenea, modele de folosire circulară a dispozitivelor pot fi văzute și la Flip.ro, un site de unde poți achiziționa telefoane second-hand care au fost recondiționate sau în programele companiilor mari, precum Orange România.
Dincolo de găsirea unor noi modele de business din partea companiilor sau prestatorilor de servicii publice, utilizatorii ar trebui să renunțe la obiceiuri problematice, cum ar fi înlocuirea frecventă a produselor. Conform datelor din momentul de față la nivel global, deși un smartphone ar putea funcționa între 4 și 6 ani cu actualizările de securitate disponibile, media de înlocuire este între 2 și 4 ani în funcție de piață.
De asemenea, o altă soluție ar fi identificarea acelor produse care nu sunt folosite decât foarte rar și închirierea lor. Dacă vorbim de echipamente sportive de vară sau de iarnă, cum ar fi schiurile, echipamentul sportiv acvatic, acestea ar putea fi închiriate. Practic, să schimbe mentalitatea de a ține totul în debara spre a închiria doar la nevoie.
Alex Laibăr vede o nevoie și de reducere a consumului personal, exagerat stimulat de marketing-ul din piață.
"Supraambalarea practicată în comerțul online este posibilă acum pentru că taxarea ambalajelor este prea scăzută, iar comercianților le convine acest sistem, care scutește eventuale probleme de retur", spune Alex Laibăr.
Chiar și pentru acest aspect el spune că există soluții precum R-Create, un startup care oferă ambalaje refolosibile, dar și Farmacia de Detergent, o afacere care la a doua comandă își ia înapoi ambalajele de plastic goale. Alte modele din piață pot fi regăsite și la supermarketuri online precum Tazz sau Sezamo care recuperează pungile de hârtie folosite în livrare, concepute astfel încât să fie reutilizabile..
O altă companie care contribuie la reducerea cantiății de deșeuri noi este EGGER România prin centrele lor, denumire Timberpak, unde colectează deșeuri lemnoase pentru a crea noi produse din ele.
EGGER colectează deșeuri de lemn provenite din toate sursele existente, cum ar fi producători de mobilă, comercianți, colectori autorizați sau salubriști.
"La serviciile noastre poate apela orice firmă care generează deșeu de lemn, indiferent de tip și cantitate. Reciclarea deșeurilor de lemn înlocuiește una din cele mai prețioase resurse naturale, adică lemnul", spune Vlad Alexe, Head of Wood Purchasing la Timberpak.
Astfel, la fabrica EGGER din Rădăuți, județul Suceava, se produc plăci de PAL în a căror compoziție se află 85% lemn reciclat și co-produse din lemn, cum ar fi resturile de la prelucrarea primară a lemnului.
Acest aspect contează și pentru finanțatori. Conform reprezentanților BCR, contactați pentru acest material, pentru toate tipurile de finanțări acordate se analizează o serie de elemente ESG la nivelul clienților, al căror nivel de detaliu variază în funcție de dimensiunea companiei creditate.
“Acestea includ informații referitoare la cantitatea de deșeuri generate, categoria acestora și modalitatea de gestionare. În cazul proiectelor pe care le evaluăm și le încadrăm ca finanțări verzi, analizăm cu precădere ca finanțarea respectivă să nu aducă un impact negativ în ceea ce privește tranziția la o economie circulară”, spun reprezentanții BCR
O piață pentru materiale recuperate
Una dintre metodele esențiale pentru promovarea gestionării corecte a deșeurilor, fie că vorbim de cele din lemn, plastic sau electronice și electrocasnice, e promovarea unei piețe funcționale, unde materialele reciclate să fie tranzacționate profitabil.
Conform specialiștilor, materialele recuperate sunt "condamnate" să ducă după ele toate costurile asociate ineficiențelor de pe lanțul logistic de colectare. Materialele virgine nu încorporează costurile energetice, climatice și societale asociate întregului lor ciclu de viață. Practic, plătești un cost care compensează producția, dar nu și utilizarea și administrarea pe termen lung, inclusiv costurile de colectare cand ele ajung deșeuri, apoi urmate de costuri de reciclare sau eliminare.
Dincolo de comparabilitatea costurilor directe, utilizarea materialelor recuperate prin reciclare poate fi stimulată prin obligativitatea încorporării în produse a materialelor reciclate sau tratamente fiscale preferențiale, ceea ce ar stimula cererea pentru aceste materiale.
"Pentru a limita și reduce atât consumul de materiale, cât și efectele GES avem nevoie de legi care să stimuleze reutilizarea și repararea bunurilor, folosirea modelelor alternative de utilizare și serviciilor (închiriere, partajare, produs ca serviciu), posibilitatea cumpărării cât mai multor produse în vrac și reciclarea celor care nu mai pot fi folosite. Trebuie să încercăm să nu mai discutăm despre managementul deșeurilor și să începem să facem managementul resurselor", consideră Alexandru Laibăr, Director Executiv al Coaliției pentru Economie Circulară.
Încurajarea reciclării se face și prin design. Producătorii pot promova designul pentru reciclare, astfel încât să se poată separa elementele componente, iar materialele să fie reciclabile sau non-toxice. În lumea tehnologiei, de exemplu, Fairphone este un asemenea exemplu, pentru că produce dispozitive care pot fi reparate, iar materialele componente provin din surse certificate.
Alte metode de stimulare a reciclării sunt colectarea separată la sursă, tarifare diferențiată prin principiul plătește cât arunci și digitalizarea colectării. În România a fost implementat Sistemul Garanție Returnare. Ambalajele de băuturi, fie ele din plastic, sticlă sau metal, au o garanție de 50 de bani care se poate recupera la dispozitivele speciale de colectare din magazinele mari sau direct de la vânzător în magazinele mici Conform datelor oferite la finalul lunii mai, prin SGR s-au colectat deja, în acest an, o jumătate de miliard de PET-uri, doze sau sticle.
De asemenea, o altă metodă este așa-numitul urban mining, prin care se extrag materiale utile din deșeurile depozitate în trecut care acum găsesc o utilitate suplimentară prin utilizarea tehnologiilor apărute.
În plus, arată specialiștii din piață contactați de start-up.ro, e nevoie de legislație care să încurajeze organizațiile care ajută la reciclare și colectare. "Legislația trebuie adaptată nu doar Directivelor Europene, ci și situației actuale din România. Autoritățile trebuie să crească taxele de depozitare, avem una dintre cele mai mici taxe de depozitare la groapa de gunoi din Europa, și penalitățile pentru nerespectarea principiilor de prioritate în modul de gestionare a deșeurilor", arată Vlad Alexe, Head of Wood Purchasing la Timberpak România, parte a EGGER, unul dintre cei mai mari colectori și reciclatori de material lemnos folosit.
Cu toate acestea, spune și reprezentantul Ecotic, de 17 ani România se află tot în situația în care un cetățean are soluții limitate pentru debarasare de un echipament electric, deci nu se poate crea o piață corectă de materiale.
“Soluțiile corecte care le sunt disponibile sunt în primul rând la magazinele de profil, mai ales când achiziționează un produs nou și foarte limitat servicii la nivel de comunitatea sa puse la dispoziție de primărie sau salubrist, precum centre/puncte de colectare, campanii mobile de colectare și preluări de la domiciliu", explică Dragoș Călugăru, directorul Ecotic.
Pe termen mediu și lung, prin PNRR, ar urma să se înființeze 565 de Centre de Aport Voluntar (CAV) pentru deșeurile care nu ne sunt ridicate de acasă în mod curent. Până acum, în lipsa unei infrastructuri, colectarea informală a prosperat. Mai simplu spus. "Fiare vechi cumpărăm" sau “Car moloz” reprezintă această colectare informală.
"Estimarea mea e că jumătate din aparatele care se colectează informal se pierde în fier vechi sau sunt vandalizate. Cealaltă jumătate ajunge la un centru de colectare, dar fără cabluri, motoare, compresoare și alte elemente de valoare", consideră Călugăru.
“În acest moment, există un apel deschis pentru prima rundă de proiecte finanțate din PNRR în cadrul Programului Fabrici de Reciclare, pentru care aplicațiile de finanțare pot fi transmise până în data de 13 septembrie, și prin intermediul căruia sunt sprijinite activități specifice pentru construirea de instalații de reciclare a deșeurilor colectate separat. De asemenea, a fost deschisă recent a treia rundă pentru depunerea aplicațiilor de finanțare în cadrul sub-măsurii 4 din PNRR „Sprijinirea investițiilor în întregul lanț valoric al bateriilor (producție și/sau asamblare și reciclare)”, ce are ca obiectiv punerea în funcțiune a unei capacități de minimum 2 GW/an de producție și/sau asamblare și reciclare a bateriilor până în 30 iunie 2026, ceea ce poate reprezenta un vector important pentru companiile interesate să investească în dezvoltarea unor capacități noi de reciclare a bateriilor.”, arată reprezentanții BCR.
Avem nevoie de date pe termen mediu și lung
De asemenea, există o problemă privind datele din piață. De exemplu, spune Vlad Alexe de la Timberpak, nu există o statistică legată de cantitatea de deșeuri de lemn.
"Nu putem aproxima cantitatea care se pierde anual, deoarece nu există o statistică nici măcar pentru cantitățile care se generează. Singurele date fac referire la deșeuri de ambalaj din lemn", spune acesta.
Când vorbim despre deșeurile electrocasnice, Dragoș Călugăru, Director General la Ecotic, menționează că în 2023 organizația sa a colectat 70.000 de tone de materiale electronice și electrocasnice (DEEE), dintr-un total de 180.000 de tone la nivel național.
Conform Directivei DEEE 2012/19 a Uniunii Europene, ținta României este de 205.000 de tone DEEE colectate, adică o rată de colectare de 65% raportată la media EEE puse în piață în ultimii 3 ani. Cu toate acestea, Dragoș consideră că algoritmul e din alte vremuri și niciun stat din UE nu și-a atins ținta.
Datele ECOTIC din teritoriu arată o situație reală. "Peste 70% din ce se scoate din gospodăriile particulare ajunge incorect în informal sau la gunoi. Un sfert ajunge în retail. Din mediul de business, incorectitudinea ar fi doar la companiile mici, pentru că cele medii și mari au evidente destul de clare privind deșeurile electronice", spune Călugăru.
Și Raul Pop, Directorul de programe al Asociației ECOTECA, ONG de mediu specializat în administrarea deșeurilor și sustenabilitate urbană, spune că datele de care dispunem sunt insuficiente pentru toată lumea: cetățean, investitor, autorități, organe de control, ceea ce duce la o lipsă de predictibiltate în întregul sector. “Atunci când nu ai date și iei decizii, nici măcar nu știi dacă ai luiat deciziile bune, pentru că nu măsori rezultatele lor și nici nu compari aceste rezultate cu cele ale altor decizii luate de alții”.
Cum stimulezi reciclarea și nu eliminarea deșeurilor
Dragoș Călugăru consideră că este necesară o Poliție Verde, care să verifice aceste aspecte.
"O poliție a deșeurilor, cu atribuții de investigare, ar putea lua urma deșeurilor abandonate, incendiilor de deșeuri și fumurilor negre și chiar a practicilor neconforme din activitatea autorizată care duc la poluare. Garda de Mediu este mult subdimensionată și nu poate face, juridic vorbind, arestări", consideră reprezentantul Ecotic.
Astfel, în momentul de față riscurile companiilor sunt acelea de-a lua posibile amenzi de la Garda de Mediu. "Dar Garda ar putea întreba și ce se întâmplă cu cartușele de toner schimbare, neoanele înlocuite, obiectele de inventar și mijloacele fixe care sunt electrice, după ce se casează. Nu avem astfel de date", explică Dragoș.
Alex Laibăr menționează că taxarea deșeurilor este importantă și trebuie crescută, dar mai importantă este prevenția, prin politici fiscale care aplică principiul de eco-modulare.
"Mai simplu spus, taxe mai mici pentru cei care reduc cantitatea de materie primă virgină pusă pe piață sau care proiectează produsele astfel încât să fie ușor reparabile sau reciclabile. Pentru asta, companiile trebuie să implementeze programe de cercetare și dezvoltare în care să aplice principiile de ecodesign, nu doar pentru că vor diminua taxele, ci pentru că asta vor cere din ce în ce mai mult clienții lor", spune Laibăr.
O altă soluție ar putea fi înființarea unui sistem de coordonare, aspect cerut de Directiva cadru deșeuri și care funcționează în Italia sau Franța.
"Am putea vorbi de un Comitet Consultativ DEEE în care instituțiile cu atribuții și actorii din piață ar discuta problemele de sistem și soluțiile posibile. Am putea să facem acțiuni de conștientizare la nivel național și s-ar putea coordona dezvoltarea unei infrastructuri de colectare", explică Dragoș Călugăru.
Și Raul Pop de la ECOTECA menționează: “În România există chiar și un Comitet Național privind gestionarea Deșeurilor, însă acesta s-a întrunit probabil de 2-3 ori în ultimii 10 ani și nu a produs nimic.De altfel, critica cea mai frecventă pe care Comisia Europeană o aduce României este lipsa de coerență și guvernanță a domeniului deșeurilor.”
