Vlad Andriescu
Agricloud invită antreprenorii sau dezvoltatorii de produse din zona agriculturii de precizie să se înscrie în AgriTech Hackathon. Concursul își propune să promoveze dezvoltarea agriculturii din România cu ajutorul tehnologiilor digitale și să încurajeze realizarea de noi soluții care să răspundă provocărilor din acest domeniu.
Previziunile Organizației Națiunilor Unite din anul 2017 ne arată că va trebui să producem cu 63% mai multă hrană decât în prezent pentru a satisface nevoile de alimentație ale oamenilor în 2050. Având în vedere că suprafața agricolă nu se mai poate mări considerabil, opțiunea este să optimizăm și să eficientizăm producția pe terenurile disponibile.
„Motivația noastră a venit din radiografierea sectorului de agritech din România, dar și din Europa. Există deja câteva soluții funcționale pe piață, însă ca în orice domeniu, există multe alte nevoi care pot avea soluții prin intermediul noilor tehnologii. Datele acestea le avem de la AgriCloud, care a lucrat îndeaproape cu clienții săi din viticultură și agricultură. O altă motivație este aceea că ne-ar plăcea foarte mult să încurajăm soluțiile românești, atât pentru România, cât și pentru cei din afara țării”, spune Ana-Maria Stancu.
Parteneriatul dintre e-Civis și Agricloud a venit organic, din colaborarea de până acum. Agricloud e specialist în monitorizare și generare de analize și rapoarte decizionale pentru viticultori și agricultori, în timp ce Annotly, alt partener al hackathonului, e specializat în crearea de algoritmi pentru culturile agricole.
Ce fel de echipe se pot înscrie la AgriTech Hackathon
„În primul rând căutăm componenta practică, soluții care să genereze valoare adăugată în agricultură și care să răspundă unor nevoi existente sau viitoare. Poate fi un algoritm, o platformă, chiar o soluție hardware”, spune Ana-Maria Stancu.
„Așteptăm orice fel de idei și echipe. Pot participa echipe de liceeni, studenți, angajați, freelanceri și chiar fermieri care vor să își crească productivitatea terenurilor. Pornim de la premisa că este întotdeauna binevenită și o viziune din afara sectorului. Până la urmă eu am terminat științe politice și sunt CEO în cadrul unei firme de roboți, ar fi ironic să limităm accesul pe bază de studii sau experiență anterioară. Ne interesează idei noi, eficiente și vandabile. Indiferent de la cine vin”, mai explică aceasta.
Hackathonul caută și idei simple, dar și MVP-uri, adică produse în fază de prototip. „Vrem produse vandabile cât mai curând. Acesta este obiectivul. După cum vedem, viteza de pune pe piață un produs crește. Cu cât te miști mai repede și construiești și validezi, cu atât șansele de a reuși cresc. În același timp și timingul este important, iar noi credem că acest moment, al pandemiei mondiale, care ne-a dovedit cât de importantă este producția agricolă locală, este cel mai potrivit pentru ca România să accelereze în acest domeniu”, spune Stancu.
Ce primesc startup-urile
„Cel mai important aspect, din punctul nostru de vedere, căci am trecut prin asta și știm că asta este cel mai important pentru dezvoltarea unui business: soluția propusă se va valida cu posibilul client plătitor. De cele mai multe ori este foarte greu să ajungi la clientul final, să vezi dacă chiar are nevoie de ideea la care te gândești. Noi putem pune în legătură acești participanți cu clienții finali și putem obține rapid acest feed-back”, spune Ana-Maria Stancu.
De asemenea, hackathonul poate să-i ajute pe tinerii cu idei în agricultură tehnologizată să-și ducă ideea înspre monetizare.
„Cei 7 finaliști care vor intra în perioada de incubare alături de noi vor face beneficia de un mini-MBA în cadrul Institute of Food and Agriculture Leadership și câteva webinarii pe teme specifice”, mai spune fondatoarea e-Civis.
Tehnologia pentru agricultura din România
Tehnologia poate schimba modul în care se face agricultură în România, dar și în lume, unde în viitor va trebui să producem și mai mult hrană pentru a putea să ne dezvoltăm.
„Tehnologia este extrem de importantă în acest domeniu. În contextul în care suprafața agricolă la nivel mondial nu se mai poate mări considerabil, iar un raport al Națiunilor Unite arată că va trebui să producem cu 70% mai multă mâncare decât acum pentru a hrăni întreaga planetă în 20250, tehnologia este singura noastră opțiune (în afara unei colonii agricole extraterestră:). Va trebui să găsim soluții tehnologice să eficientizam la maxim ceea ce avem”, spune Ana-Maria Stancu.
Conform acesteia, în acest moment ce mai tehnologizată parte din agricultură sunt utilajele agricole. Acestea folosesc GPS, folosesc sonde litrometrice, pentru monitorizarea consumului, sau chiar sunt autonome.
În același timp, tot mai multe ferme sunt digitalizate și pot monitoriza culturile prin satelit.
„În viziunea noastră, dacă ne jucăm cărțile așa cum trebuie, România va avea un loc fruntaș în Europa prin asigurarea siguranței alimentare și va deveni un pol al al tehnologiei în agricultură”, încheie Stancu.
