Vlad AndriescuO echipă de oameni de afaceri din România a decis să fondeze prima facultate privată de antreprenoriat din țară. The Entrepreneurship Academy își va deschide porțile pe 12 septembrie, iar studenții vor avea parte de o experiență practică. Am vorbit cu unul dintre fondatori, Cosmin Alexandru, despre ce aduce facultatea și ce lipsește ecosistemului educațional și antreprenorial din România.
„Suntem un grup de oameni cărora nu le-a plăcut școala deloc. Eu personal am urât-o din toți rărunchii. Am tras după mine această frustrare“, îmi spune Cosmin Alexandru la începutul interviului nostru. Împreună cu o echipă de oameni de afaceri, investitori și consultanți a decis că e cazul să schimbe acest lucru și să-i ajute pe tineri să le placă facultatea, iar aceasta să-i ajute.
În câțiva ani educația universitară va face implozie. E atât de irelevantă și caducă încât nu are șanse. Acum se susține pe aparate. Va mai trăi câteva generații, dar tinerii se vor despărți de sistem
Au descoperit metodologia oferită de Team Academy din Olanda, care îi implică pe studenți în afaceri din primul an. Aceștia își acoperă costurile școlii din afacerile lor și primesc și cursuri teoretice, sub forma unor workshop-uri.
Cum funcționează The Entrepreneurship Academy
Programul de studiu combină cursuri cu experți din mediul de business cu stagii de practică anuale în străinătate, ambele menite să le ofere sprijinul teoretic pentru a-și dezvolta, în echipe, afaceri reale.
Academia le oferă tinerilor care își doresc să devină antreprenori posibilitatea nu doar să învețe de la antreprenori cu experiență locală și internațională, ci și să aplice imediat ceea ce învață, familiarizându-se, astfel, cu realitățile mediului de business din România. Pe parcursul celor patru ani de studiu, studenții antreprenori își vor împărți timpul între cursuri de administrarea afacerilor, marketing, economie, management sau vânzări și crearea și dezvoltarea unor business-uri profitabile, sub îndrumarea unor antreprenori și oameni de afaceri de renume. Printre aceștia se numără și Florin Ilie – Head of Financial Markets Sales al ING Bank în Romania ING, Steven van Groningen – CEO Raiffeisen Bank, Cosmin Alexandru – decan al The Entrepreneurship Academy și Sergiu Neguț – Antreprenor și Associate Dean la Maastricht School of Management.
O selecție practică
Cosmin Alexandru a trecut prin toate punțile antreprenoriale posibile - a fost CEO, a avut propriul business, iar acum este consultant. A pornit la drum cu Research Team Romania, pe care a vândut-o către GfK AG. Din 2012 a înființat firma de consultanță Wanted Transformation și predă la Maastricht School of Management în București. Am vorbit cu el, pe larg, despre The Entrepreneurship Academy.
Deși primele cursuri vor fi în septembrie, The Entrepreneurship Academy a început procesul de selecție. După ce candidații le trimit un eseu și un videoclip de intenție, sunt organizate așa-numite Boot Day. Timp de 12 ore, antreprenorii care le vor fi și profesori unora la EA, le dau anumite task-uri, iar tinerii trebuie să le rezolve în echipă. Dacă-i conving pe fondatori, ajung în The Entrepreneurship Academy. Până acum au existat două asemenea Boot Day și vor mai fi, în funcție de aplicațiile primite. Singurele cerințe pe care le au fondatorii, în afară de partea practică, sunt: existența unui certificat recunoscut internațional de limba engleză, BAC-ul luat și, dacă sunt admiși, un depozit de 500 de euro pentru a asigura locul.
Am evitat acreditarea românească pe care nu am fi obținut-o niciodată
Cosmin Alexandru îmi spune că ar fi vrut să facă o metodologie proprie, dar când, împreună cu ceilalți fondatori, au descoperit Team Academy li s-a părut că aceasta se potrivește mult mai bine.
„Au acreditare. Am fi putut să facem o școală, dar nu aveam acreditare. Ne-am gândit ca dacă e un model validat academic în Olanda, trebuie să fie bun. Modelul educațional la baza lui e finlandez, iar în Finlanda e grevat pe universitățile de stat. Am ales modelul olandez pentru că e de sine stătător“, explică Alexandru. Team Academy e chiar în procesul de extindere internațională, iar primul pas a fost făcut cu România. Studenții care intră în facultatea de antreprenoriat de la București sunt înregistrați la entitatea olandeză, , iar diplomele sunt recunoscute peste tot în lume. „Am evitat acreditarea românească pe care nu am fi obținut-o niciodată“, explică Alexandru.
Modelul de business al Entrepeneurship Academy
Studenții își vor crea SRL-uri și le vor administra pentru a face profit ca să-și plătească taxele și drumurile în Silicon Valley. Facultatea nu ia parte din revenue, mai ales că e un non-profit. Taxele sunt de 6.500 de euro pe an, care se plătesc din afacerile studenților.
Echipele vor fi de 3-4 persoane, dar studenții își vor putea angaja oameni dacă au nevoie, exact ca în orice afacere. Grupele vor fi de 15-20 de persoane, împărțite în 4-5 echipe. Cu toate că e vorba de antreprenoriat, nu toți cei care vor intra vor fi „șefi“, ci vor avea roluri în cadrul echipei. Cu toate acestea, Cosmin Alexandru nu se teme, mai ales că el crede că studenții nu au o idee clară despre ce înseamnă antreprenoriatul.
„Cultura lor antreprenorială e formată de pe internet. Citesc articole de cinci minute despre cum ajungi de la zero la miliard. Vom construi pe un teren destul de viran și mai trebuie să rezolvăm niște erori formate de cursurile de educație antreprenorială din liceu, care sunt predate prost“, spune Alexandru.
Cultura lor antreprenorială e formată de pe internet. Citesc articole de cinci minute despre cum ajungi de la zero la miliard
Timp de patru ani studenții își vor administra afacerile. În primele șase săptămâni ale cursurilor se vor duce la Amsterdam, unde vor învăța de la Team Academy, iar studenții olandezi vor veni la București. După ce se vor întoarce în România își vor deschide firme și vor trece printr-o serie de workshop-uri introductive despre zona legală, de „formularistică“ a unei afaceri.
În cei patru ani afacerile lor pot eșua, dar vor deschide altele. Nu sunt forțați să țină o afacere pe moarte dacă nu consideră acest lucru util, pentru că, după cum ne spune Cosmin Alexandru, e „o facultate de realitate“.
Sistemul prostește
Despre tinerii care se înscriu la Entrepreneurship Academy, Cosmin Alexandru spune că vin cu lucrurile pozitive din experiența lor personală, dar majoritatea erorilor sunt aduse de sistemul care i-a educat.
Elevii au o disponibilitate teribilă de a învăța, de a se expune, de a intra în chestii despre care nu știu cum se termină și de a fi ok cu ceea ce greșesc.
„Sistemul îi prostește. Cum am pățit-o noi o face și cu ei. Ei mai au alternative, se pot apăra de atacul sistemului“, spune Alexandru. Antreprenorul spune că elevii „au o disponibilitate teribilă de a învăța, de a se expune, de a intra în chestii despre care nu știu cum se termină și de a fi ok cu ceea ce greșesc. Nu au teroarea noastră de greșeală. Pentru antreprenoriat e foarte important“.
De asemenea, cei tineri „au o curiozitate extraordinară. Sunt foarte permeabili și tot ce e nou li se pare WOW. Sunt ușor impresionabili. Asta îi alimentează cu energie bună, dar era de datoria sistemului să le filtreze lucrurile valoroase“, crede Alexandru.
Individualiști până la capăt
Însă marea problemă cu care vin elevii e faptul că sunt complet individualiști, deoarece școala i-a antrenat într-un mediu concurențial. Munca în echipă nu e prețuită în învățământul românesc, iar orice încercare de ajutor este pedepsită. Tinerii sunt învățați să se descurce singuri, ceea ce este contraproductiv pentru un viitor antreprenor.
Când se pune problema să execute cu încă cineva, nu au niciun exercițiu al lucrului în echipă și al rezultatului comun. Se blochează repede, se ceartă și nu vor să mai lucreze împreună
„Când se pune problema să execute cu încă cineva, nu au niciun exercițiu al lucrului în echipă și al rezultatului comun. Se blochează repede, se ceartă și nu vor să mai lucreze împreună. În viața reală nu e de ajutor acest lucru, pentru că un antreprenor nu are luxul de a decide că nu mai vrea să se vadă cu cineva. Provocarea va fi să-i deschidem către capabilitatea colaborativă“, spune Cosmin Alexandru.
„Sistemul îi educă să fie 100% individualiști. La prima dificultate de colaborare, deschid laptopul sau telefonul mobil și o rezolvă ei. O rezolvă, fără doar și poate, dar asta nu face un bun antreprenor“, a explicat antreprenorul român.
Entrepreneurship Academy propune un sistem colaborativ obligatoriu. Nu există studenți care să lucreze singuri, ei vor fi obligați să lucreze în echipe cu roluri bine stabilite. „Asta nu e o facultate de freelanceri“, punctează Cosmin Alexandru.
Generații
„Pentru mine lumea nu exista“. Asta spune Cosmin Alexandru atunci când își amintește de el la vârsta celor care vor intra anul acesta la Entrepreneurship Academy.
Am intrat la facultate în 1989 (n.r. - ASE). Noi nu aveam noțiuni despre ce înseamnă lumea, știam de un parcurs fixat de alții. Ei nu se grăbesc
„Am intrat la facultate în 1989 (n.r. - ASE). Noi nu aveam noțiuni despre ce înseamnă lumea, știam de un parcurs fixat de alții. Ei nu se grăbesc. Noi venim dintr-un mediu în care totul trebuia făcut repede, de teamă că îți va fura cineva ideea“, spune Alexandru.
„Sunt mai puțini stresați de mize. Nu-i mai stresează să fie directori, să aibă casă și mașină. Toate lucrurile astea ne-au mâncat nouă tinerețile. În schimb, ei vor impactul imediat“, explică fondatorul Entrepeneurship Academy.
Un model pentru stat
Dacă sistemul finlandez a introdus antreprenoriatul și cultura eșecului în școli, România e departe. Iar Cosmin Alexandru este optimist într-un mod foarte ciudat. Vrea să influențeze învățământul de stat și spune că e unul dintre cele motivante scopuri, cel de a crea un modul de șase luni - un an pentru a fi predat în facultățile de stat. Până atunci, așteaptă „apocalipsa“ sistemului de stat.
„În câțiva ani educația universitară va face implozie. E atât de irelevantă și caducă încât nu are șanse. Acum se susține pe aparate. Va mai trăi câteva generații, dar tinerii se vor despărți de sistem. Vor avea posibilitatea de a face cursuri online, să se ducă oriunde, să se acrediteze peste tot. Nu le vor mai trebui diplomele de hârtie igienică de la facultățile din România. Pentru facultățile care se prind că există viață după dezastru, noi vom avea o propunere foarte validă“, spune Alexandru.
