Vlad AndriescuMark Post, cercetător la Universitatea din Maastricht este creatorul primului hamburger făcut din carne artificială, construit migălos cu ajutorul celulelor stem. Post a prezentat creația sa anul trecut, când a fost testată și chiar consumată de experți culinari. El a povestit motivația din spatele proiectului pe scena Techsylvania la Cluj-Napoca.
Mark Post și-a început prezentarea vorbind despre impactul pe care-l are creșterea animalelor pentru carne asupra Pământului. Practic, oamenii ocupă mare parte din suprafața agricolă în acest moment pentru a asigura hrana animalelor pe care apoi le consumăm.
În plus, după cum spunea Post pe scenă, unele animale nu sunt tocmai cele mai eficiente ființe, mai ales la nivelul poluării produse.
Burgerii sunt creați în mare parte din carne de vită. Pe cât de mult ne place, pe atât de multe efecte negative are acest tip de carne. „Vitele emit metan, care s-a demonstrat că este mai periculos pentru mediu decât emisiile de carbon“, a explicat Mark Post.
O plăcere plină de costuri
Deși creează carne artificială, Mark Post nu este un susținător al cărnii, în general. Deși nu a spus dacă este vegetarian sau nu, Post a explicat că, potrivit studiilor, oamenii nu au nevoie de proteine de origine animală pentru a supraviețui. „Nu aveți nevoie de proteine animale. Vegetarienii sunt dovada acestui lucru. Nu nevoia ne face să mâncăm carne, ci faptul că este bună și pentru că dorim să facem acest lucru“, a spus Post. Din acel motiv, a explicat olandezul, a vrut să creeze ceva ce nu doar imită gustul cărnii, ci care este chiar carne, doar că făcută în laborator.
Un carnivor pe bicicletă e mai rău pentru mediu decât un vegetarian într-un Hummer
„Un carnivor pe bicicletă e mai rău pentru mediu decât un vegetarian într-un Hummer“, a spus Post, făcând această comparație interesantă. Practic, el spune că fiecare om lasă o amprentă asupra mediului mai mare decât are impresia. Chiar dacă este ecologist, dacă are un regim carnivor, efectele produse de creșterea și procesarea animalelor sunt mai periculoase. Și trecerea la un regim vegetarian nu este soluția, surprinzător.
„Chiar dacă am deveni cu toții vegetarieni în Europa, nu ar conta atât de mult“, a spus Post. De ce? Pentru că în lume sunt țări care se află în plină dezvoltare și trec de la subzistență la o economie funcțională. E vorba de cele două megaputeri - India și China. Astfel, a spus Post, există o legătură directă între creșterea economică și cantitatea de carne pe care o mâncăm. Practic, cu cât avem mai mulți bani cu atât mai multă carne vom mânca. Iar în viitorul foarte apropiat India și China vor deveni mari consumatoare. „Devine mai puțin probabil ca lumea să devină vegetariană în condițiile în care economia globală crește“, a spus Post.
Cum au construit un burger
Mark Post a spus că au fost destul de siguri de cercetarea făcută. Recrearea condițiilor pentru dezvoltarea mușchilor a fost complicată, mai ales dacă s-a pornit de la nivelul unei celule stem. Practic, mușchii trebuie stimulați, iar acest lucru a fost făcut la nivel microscopic. Pentru fiecare fibră de mușchi, procesul a trebuit repetat. „Am făcut 10.000 de astfel de fibre manual și le-am <<asamblat>> într-un hamburger, pentru a avea o formă populară“, a mai spus olandezul, comparat de mulți cu un adevărat Dumnezeu pentru că a reușit să creeze așa ceva. „Pentru ca o fibră să înceapă să se contracte ne-au trebuit trei săptămâni. Abia atunci a început procesul de creștere“, a spus olandezul.
Devine mai puțin probabil ca lumea să devină vegetariană în condițiile în care economia globală crește
La final, micul hamburger a fost gătit de către un bucătar profesionist și analizat de către doi experți culinari. „A fost o responsabilitate mare. Era un hamburger de 250.000 de dolari“, a glumit Post. După cum a recunoscut, experții culinari au avut o reacție moderată: „Au fost ok, dar au spus că lipsește grăsimea din carnea prelevată natural de pe un animal“.
O întrebare filosofică despre carne
De ce ne place să mâncăm carne? Cercetătorul Mark Post nu a știut să răspundă la această întrebare inițial. Judeca burgerul după principii științifice. Nu avea timp de filosofie. Cu toate acestea, a început să se gândească la aspecte mai puțin teoretice după ce l-a prezentat publicului.
„Presa generalistă a fost îngrozită. Yuck! Dar a fost o reacție emoțională. Ca cercetător nu aveam grija asta. Dar am început să mă gândesc ce înseamnă acest lucru“, a povestit Post.
Pentru acest lucru a dat exemplul unor cârnați tradiționali din Olanda. Nimeni nu știe din ce sunt făcuți. Sau nu vrea să afle, mai ales că nu sunt cele mai arătoase preparate din lume. „Oamenii pur și simplu nu vor să știe din ce sunt făcuți. Au o reacție emoțională“, a povestit Post.
Atunci, de ce un hamburger din laborator este scârbos? Poate pentru că e nevoie de foarte mult timp pentru a avea încredere într-un produs de orice fel
„Atunci, de ce un hamburger din laborator este scârbos? Poate pentru că e nevoie de foarte mult timp pentru a avea încredere într-un produs de orice fel. Dacă afli că există carne produsă cu ajutorul tehnologiei, atunci mintea te duce involuntar la multinaționale și practici îndoielnice. Nu e un lucru prin care să atragi încredere“, a explicat Post.
În plus, el se întreabă dacă nu există și o reacție ancestrală la gestul efectiv de a mânca mușchiul unui alt animal. „Poate există altceva acolo. Poate e vorba de dominația asupra celorlalte specii, masculinitate, machism. Vedem un burger și ne gândim la filmele cu cowboy, la imaginile acelea romantice. Carnea de laborator nu e romantică, va trebui să lucrăm la acest aspect“, a încheiat Mark Post.
