China va fi cea mai mare câștigătoare a unei astfel de inițiative, în timp ce statele din Europa Centrală și Est vor beneficia mai puțin, parțial din cauza structurii economiilor și a nivelului de educație.

”Economiile din Europa Centrală și de Est poartă încă povara tranziției la piața liberă: șomaj pe termen lung, populație neocupată, sisteme de educație care nu au evoluat în același ritm cu cererea de pe piața forței de muncă. Din aceste motive, sunt mai vulnerabile în fața schimbărilor aduse de noile tehnologii care impun competențe crescute. în urmă cu doi ani noi estimam că în jur de 600 mii de locuri de muncă din România vor fi afectate, până în 2029, de automatizare și digitalizare. Ne așteptăm ca acest proces să fie mult mai rapid în noul context, schimbat de pandemie și sperăm că atât guvernul, cât și companiile să devină tot mai conștiente că trebuie să investească mai mult în educație și formare profesională”, declară Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

Raportul notează că șomajul este așteptat să crească pe măsură ce economiile continuă să experimenteze efectele pandemiei. De aceea investițiile în îmbunătățirea competențelor forței de muncă globale sunt esențiale pentru stimularea redresării economice după COVID-19. Avantajele mai ample ale dezvoltării competențelor sunt creșterea productivității, a numărului locuri de muncă mai bune, plătite echitabil, care contribuie la reducerea inegalităților salariale, în special a celor create de noile tehnologii.

Alte constatări ale raportului

ROG Challenge 2024: Zece liceeni au fost premiați pentru crearea de jocuri
  • Raportul îndeamnă guvernele să adopte o abordare agilă pentru a stimula inițiativele naționale de îmbunătățire a competențelor, să colaboreze cu companiile, organizațiile non-profit și autoritățile din educație și să ofere stimulente pentru crearea de locuri de muncă în economia verde și sprijinirea inovației tehnologice.
  • Economiile în care deficiențele de competențe sunt mai mari ar putea vedea cele mai mari câștiguri ca procent din PIB, inclusiv China (7,5%) și India (6,8%), Spania (6,7%), Australia (5,9%) și Africa de Sud (4,4%).
  • Europa Centrală și de Est va avea cele mai mici beneficii la nivel global, de 2,1% într-un scenariu accelerat și 1,8% în scenariul de bază.
  • Unele economii dezvoltate vor avea câștiguri mai mici, variind de la 2% în Japonia la 0,3% în Germania, având în vedere că productivitatea și baza lor de competențe sunt deja mai puternice decât pe piețele emergente.
  • Sectoarele care au avut creșteri salariale și de productivitate scăzute de-a lungul timpului ar putea obține beneficii semnificative în urma îmbunătățirii calificărilor. Spre exemplu, sănătatea și asistența socială ar putea contribui la creșterea PIB cu 380 de miliarde de dolari prin îmbunătățirea competențelor până în 2030.
  • Unul dintre cele mai eficiente sisteme de ocupare a forței de muncă, dat exemplu în raport, este cel al Danemarcei. Introdus în urmă cu 25 de ani, acesta se bazează pe mobilitatea locurilor de muncă. Angajații care își pierd locul de muncă primesc până la 90% din salariu pentru o perioadă de doi ani, sub rezerva recalificării sau explorării opțiunilor antreprenoriale sau a locurilor de muncă în alte orașe. Puțini danezi își pierd locul de muncă pentru că sunt concediați. Majoritatea iau inițiativa de a pleca și de a se recalifica, profitând de aceste politici active pe piața muncii.

În perioada 25-29 ianuarie, Forumul Economic Mondial organizează Davos 2021, o săptămână de dezbateri virtuale în care lideri din întreaga lume discută despre restabilirea încrederii în lumea post-COVID-19. Raportul „Upskilling for Shared Prosperity” a fost publicat de PwC și Forumul Economic Mondial, în prima zi a acestei săptămâni de dezbateri.