Vlad Andriescu
Sunt printre cei care au o atitudine conservatoare când vine vorba de „deschiderea economiei” și de pandemie.. Nu sunt printre cei care susțin o deschidere totală, dar, în schimb, sunt printre cei care vor o analiză serioasă a domeniilor care afectează cu adevărat numărul cazurilor.
Odată cu ultima creștere a cazurilor, Bucureștiul a fost trecut din nou în scenariul roșu, ceea ce înseamnă că restaurantele funcționează iar doar cu terasele. Cinematografele și teatrele s-au închis, iar despre concerte pare că nici nu se pune problema. În schimb, în alte țări din Europa, măsurile sunt diverse, dar se încearcă identificarea domeniilor strategice care pot duce la creșterea cazurilor.
De ce am spus „Lăsați antreprenorii în pace, uitați-vă în curtea voastră!”? Pentru că de fiecare dată când cresc cazurile, unele domenii sunt practic pedepsite în mod repetat. Restaurantele se închid și se deschid la fel de des precum se schimbă opiniile unui adolescent. Angajații vin și pleacă din șomaj tehnic. Stocurile sunt făcute și apoi aruncate cu zero predictibilitate.
În București, timpul scurs de la intrarea în scenariul roșu, adică peste 3 cazuri la mie, și închiderea restaurantelor la interior a fost de două zile. Atât au avut timp de pregătire restaurantele. În schimb, nu ne uităm și nu analizăm domenii unde aglomerația nu a scăzut cu mult, dar care par a nu fi măsurate.
Adică transportul public. În București metroul și transportul public sunt locuri unde sute de mii de bucureșteni se întâlnesc zilnic. Asta o spun datele. Și chiar dacă în ultimul an numărul de călătorii a scăzut, iar mai mulți oameni au ales să folosească mașina personală sau unele firme lucrează de acasă, aglomerația se produce. Zi de zi. Și nimeni pare că nu o măsoară.
Nu sunt specialist în epidemiologie, dar aș vrea ca datele de comunicare publică să ia în calcul și aceste lucruri. Măsurile să fie comunicate, nu impuse. Fără să fiu un pandemic denier, aș vrea să știu ca cetățean câți oameni călătoresc zilnic cu Metrorex sau cu STB, de exemplu, și ce măsuri sunt luate acolo? Pentru că dacă vrei să descrii o cutie închisă unde erul nu prea circulă, atunci un mijloc de transport în comun e perfect. Și ai nevoie doar de un om infectat care să transmită mai departe celor care nu poartă masca pe nas sau care au măști neconforme.
Cu toate acestea, de fiecare dată când cazurile cresc, HoReCa este pedepsită, iar domeniul cultural este izolat, fără nicio putere. În schimb, nu ni se spune ce măsuri sunt luate concret în transportul în comun și câți oameni se îmbolnăvesc de acolo.
De ce mi s-a pus pata pe transportul public?
- Pentru că în nicio comunicare nu a fost menționat acesta ca o cauză serioasă și nici nu au fost luate măsuri suplimentare.
- Pentru că zonele acestea pot fi controlate mai ușor și fluidizate mai bine. Un transport public mai controlat înseamnă să ai șansa să deschizi economia mai ușor pentru anumite domenii.
- Pentru că zona poate fi monitorizată perfect. Metrorex are date exacte de câte validări se fac într-o zi, deci numărul de intrări. STB are date în funcție de numărul de validări de card. Dacă cele din urmă pot fi relativ inexacte, luând în calcul pe cei care nu validează cardul, totuși, sunt aproape de realitate.
- Pentru că distanțarea socială nu se aplică în cazul transportului la ore de vârf, unde autobuzele sunt în continuare destul de pline.
- Pentru că soluția „mergeți cu mașina personală” e o jignire pentru mulți dintre oameni.
Așadar, da, lăsați antreprenorii în pace. Sunt controlați, iau măsuri, fac ce pot ca să reziste. Și atunci când nu o fac sunt amendați. Da, există excepții oribile, precum cluburi de pe malul lacului Herăstrău unde distanțarea socială e o glumă proastă, dar nimeni nu are curajul de a interveni. Acolo trebuie făcut ceva. Dar cei mai mulți dintre antreprenorii din HoReCa, teatrele, cinematografele, organizatorii de evenimente sau de concerte sunt izolați, închiși și fără o soluție serioasă.
La un an de pandemie nu suntem experți în epidemiologie și nici nu suntem la capătul pandemiei. Avem o campanie de vaccinare care funcționează bine, dar nu e încă mai rapidă decât pandemia. Avem măsuri care au redus numărul de cazuri. Dar avem și multe aspecte care încă sunt de neînțeles.
Așadar, acesta nu e un îndemn la anarhie, ci la reorganizare a modului în care domenii importante ale economiei sunt călcate zi de zi în picioare și o chemare la o comunicare bazată și mai mult pe date decât acum.
Întrebați oamenii măcar unde se simt mai în siguranță - la teatru sau restaurant sau într-un mijloc de transport?
Mai mult ca niciodată avem nevoie de date concrete în comunicare și nu doar un plan de închidere, ci de un plan de deschidere.
