Așa cum au explicat oficialii Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc azi, în data de 23 octombrie 2019 a fost adoptată Directiva 2019/1937 A Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Ministerul Justiţiei a elaborat un proiect de lege privind protecția avertizorilor în interes public prin care se doreşte transpunerea în legislația națională a Directivei privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

”Există și la ora actuală legislaţie pe acelaşi subiect, dar care se aplică doar în sectorul public, prin Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii este reglementată instituția protecției avertizorului în interes public exclusiv pentru autoritățile şi instituțiile publice”, spun oficialii CNIPMMR.

Principala schimbare introdusă prin noua Directivă este introducerea obligativității aplicării legislației privind protecția avertizorilor și în cazul persoanelor juridice de drept privat care au un număr de cel puțin 50 de angajați.

Finanțare de 1 milion de euro pentru fintech-ul Fagura

Ce este un whistleblower – avertizor de interes public?

Avertizor în interes public este persoana fizică care efectuează o raportare sau divulgă public informații referitoare la încălcări ale legii, obținute în context profesional.

Prin încălcării ale legii se înțeleg acțiuni sau omisiuni care constituie nerespectări ale dispozițiilor legale, ce reprezintă abateri disciplinare, contravenții sau infracțiuni, sau care contravin obiectului sau scopului acestora, inclusiv nerespectarea normelor deontologice şi profesionale.

Persoana care dobândeşte acest statut este protejată împotriva eventualelor sancţiuni profesionale sau personale la care ar putea fi expuse ca urmare a transmiterii unei sesizări.

Cum se face raportarea?

Sunt prevăzute 3 modalități de raportare:

Swisspod, startup cu fondator român, test reușit pentru transport de mare viteză
  1. a) raportarea internă - comunicarea orală sau scrisă de informații referitoare la încălcări ale legii din cadrul unei autorități sau instituții publice sau persoane juridice de drept privat;
  2. b) raportarea externă - comunicarea orală sau scrisă de informații referitoare la încălcări ale legii realizată prin canalele externe de raportare reprezentate de autorități. Se desemnează ANI în calitate de canal extern;
  3. c) divulgarea publică - punerea la dispoziție în orice mod în spațiul public a informațiilor referitoare la încălcări ale legii.

Obligații pentru angajatorii privați

Angajatorul privat are obligația de a identifica sau institui canale interne de raportare.

Acesta este obligat să desemneze o persoană, un compartiment sau un terț, cu atribuții în ceea ce privește primirea, înregistrarea, examinarea, efectuarea de acțiuni subsecvente și soluționarea raportărilor, care să acționeze cu imparțialitate și care să se bucure de independență în exercitarea acestor atribuții.

Persoanele juridice de drept privat au obligația de a institui canale interne de raportare.

”În principiu, noua legislaţie nu se va aplica persoanelor juridice de drept privat care au sub 50 de angajați (există exceptii pentru: emitenţii de instrumente financiare, distribuția de asigurări, redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, siguranța operațiunilor petroliere offshore, prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului etc.).

Este interzisă orice formă de represalii împotriva avertizorilor, în special cele care privesc suspendarea contractului individual de muncă ori a raportului de serviciu, concedierea, modificarea contractului de muncă sau a raportului de serviciu, retrogradarea sau împiedicarea promovării în muncă şi a dezvoltării profesionale, aplicarea unei sancțiuni disciplinare, constrângerea, intimidarea, hărțuirea sau ostracizarea”, mai spun reprezentanții CNIPMMR.

Modificări față de actuala legislație

Raportat la legislatia in vigoare, se modifică:

- domeniul de aplicare nu este limitat la anumite domenii, ci se aplică nerespectărilor dispozițiilor legale din toate domeniile, precum și acțiunilor și omisiunilor ce contravin obiectului sau scopului dispozițiilor legale, inclusiv nerespectarea normelor deontologice şi profesionale;

- instituie obligativitatea aplicării legislației privind protecția avertizorilor şi persoanelor juridice de drept privat care au un număr de cel puțin 50 de angajați;

- impune ca raportarea internă să garanteze confidențialitatea identității persoanei care efectuează raportarea, ca persoana sau departamentul desemnat să primească raportarea să o gestioneze cu diligență și să informeze avertizorul într-un interval de timp rezonabil cu privire la acțiunile întreprinse.

Transpunerea directivei la nivel european

Statele membre sunt obligate să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezenței directive până la 17 decembrie 2021.

În ceea ce privește entitățile juridice din sectorul privat care au între 50 și 249 de lucrători, statele au termen până la 17 decembrie 2023 să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma obligației de a institui canale interne.

Pentru entităţile private care au mai mult de 249 de lucrători noua reglementare va intra în vigoare cel târziu la 17 decembrie 2021.

Ce spun antreprenorii români

Directiva stabilește standarde minime comune pentru protecția persoanelor care raportează următoarele încălcări ale dreptului Uniunii, astfel:

(a) încălcări care intră în sfera de aplicare a actelor Uniunii (în anexă sunt prevăzute în mod clar Directivele si Regulamentele a căror încălcare intră în sfera de aplicare a Directivei) și 10 domenii (achiziții publice, servicii, produse și piețe financiare, precum și prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, siguranța și conformitatea produselor, siguranța transporturilor, protecția mediului, etc.);

(b) încălcări care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii;

(c) încălcări referitoare la piața internă.

În opinia CNIPMMR:

- proiectul de lege trebuie să stabilească clar pentru mediul de afaceri privat ce se înțelege prin „abateri disciplinare (...) care contravin obiectului sau scopului acestora, inclusiv nerespectarea normelor deontologice şi profesionale”. Având în vedere că întreprinderile mijlocii vor fi obligate să aplice legea, formularea generală, fără o particularizare, poate avea ca rezultat sesizări care nu au legătură cu interesul public, constituind o problema internă a organizației din mediul privat.

O soluţie ar fi preluarea în proiect a domeniilor menţionate în Directivă care intră sub incidenţa legii şi pentru care se acordă protecţie avertizorului;

- sunt necesare campanii de informare a persoanelor juridice private în legătură cu aplicarea legii, în special pentru întreprinderile mijlocii, privind procedurile pe care acestea trebuie să le respecte- chiar oferirea de ghiduri de îndrumare pentru implementare - pentru evitarea situaţiei în care la data aplicării legii întreprinzătorii să fie sancţionati, valoarea amenzilor fiind între 1.000 şi 25.000 de lei;

- având în vedere că se introduce o noua obligaţie de conformare, care implică costuri din partea întreprinzătorilor, constatăm din Expunerea de motive că nu este realizat Testul IMM, acesta fiind obligatoriu conform Legii nr. 346/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 62/2014.