Noile măsuri de sănătate
În ultimele luni, sistemul public de sănătate din România a traversat schimbări majore, cu un impact direct asupra satisfacției cadrelor medicale.
Dintre măsurile care au afectat echilibrul profesional al personalului medical se numără:
- plafonarea sporurilor pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare la maximum 300 lei brut pe lună, în scădere față de nivelul anterior;
- reducerea concediilor suplimentare pentru condiții periculoase sau vătămătoare la 3-5 zile anual, de la un maximum anterior de 10 zile;
- interdicția medicilor de a lucra la privat în timpul programului de la stat, cu riscul de pierdere a contractului de muncă în cazul nerespectării acestei reguli;
- salariile medicilor rezidenți angajați în spitale private nu mai sunt achitate de stat, ci de către angajatorul privat.
Emigrare sau privat, opțiunile cadrelor medicale nemulțumite
În sondajul realizat de MEDIjobs aceste măsuri au condus la o scădere vizibilă a motivației și o orientare tot mai mare către alternative – sistemul privat de sănătate sau emigrarea. Sondajul MEDIjobs a fost efectuat în luna august, pe un eșantion reprezentativ de specialiști medicali din domeniul sanitar public și privat în România.
La întrebări au răspuns medicii specialiști/primari (40,3%), urmați de asistenți medicali (37,2%), medici rezidenți (10,1%), farmaciști (7,8%), personal auxiliar (3,9%) și asistenți de farmacie (0,8%).
MEDIjobs este o platformă dedicată recrutării medicale cu prezență globală, ce desfășoară operațiuni în România, SUA, UE și MENA Region. Fondată în 2015, de Catrinel Hagivreta Djafari și George Hagivreta, comunitatea MEDIjobs numără peste 110.000 de specialiști din domeniul medical și peste 3.000 de companii. Până acum, MEDIjobs a procesat peste 1 milion de oferte de angajare adresate profesioniștilor din domeniu, în cei 10 ani de activitate.
Concluziile principale ale sondajului MEDIjobs:
- 83,7% dintre respondenți au descris situația drept „dezamăgitoare” sau „frustrantă”, invocând nesiguranța legată de carieră, creșterea volumului de muncă și lipsa unor compensații corespunzătoare. Mulți medici și asistenți percep că efortul depus nu mai este recunoscut și recompensat adecvat, iar asta generează temeri privind stagnarea carierei și lipsa unor perspective clare de evoluție.
- pentru unii, dezamăgirea se traduce în dorința de a căuta soluții în afara țării, unde condițiile de lucru sunt considerate mai predictibile și mai bine remunerate. Doar 14% dintre respondenți declară că nu au observat modificări semnificative, în timp ce 2,3% au menționat că observă unele îmbunătățiri.
- în ceea ce privește motivația de a mai lucra în sistemul public de sănătate, 53,6% dintre cadrele medicale care au participat la sondaj au acordat note între 1 și 3, cea mai mare pondere din acest procent având-o chiar nota 1. Doar 7,8% dintre respondenți au evaluat cu note între 8 și 10 motivația de a continua să lucreze în sistemul public, iar procentul celor care au oferit nota maximă (10) este de doar 2,3%. Acest contrast evidențiază o ruptură tot mai mare între așteptările cadrelor medicale și realitatea din spitalele publice.
„Peste 80% dintre specialiștii din sănătate se declară demotivați sau frustrați de reducerile bugetare și noile măsuri legislative, un procent care nu poate fi ignorat. Dincolo de cifre, rămâne clară starea de nesiguranță resimțită atât de cadrele medicale, cât și de angajatorii medicali. Fără soluții rapide de retenție a personalului și susținere a companiilor medicale, riscăm să pierdem resurse esențiale pentru funcționarea sistemului medical din România.”, este de părere Catrinel Hagivreta-Djafari, CEO și CO-Fondator MEDIjobs.
Întrebați în ce tip de sistem consideră că își pot desfășura activitatea profesională la un nivel satisfăcător, 40,6% dintre cadrele medicale au menționat că iau în calcul să profeseze în străinătate, iar 33,6% că preferă să lucreze în sistemul privat de sănătate.
GuitarGround: 50 de milioane de chitariști din lume și fanii lor au acum o scenă globală, una fabricată în Târgu Mureș
Doar 11,7% mai indică sistemul public ca fiind potrivit pentru activitatea lor profesională, în timp ce 14,1% preferă o combinație între sistemul public și cel privat