Vlad Andriescu
Calitatea aerului devine din ce în ce mai importantă. Deși a fost mereu esențială, începem să conștientizăm abia acum cât de mult ne afectează viața un aer îmbâcsit. Practic, renunțăm la ani din viață din cauza poluării.
Cu toate că la nivelul autorităților nu sunt soluții clare pentru reducerea poluării, măcar acum avem mai multă transparență și nu ne bazăm doar pe datele de la stat. Rețelele de senzori din orașe oferă o imagine clară. În România sunt o multitudine de astfel de senzori, iar una dintre rețelele românești este uRAD Monitor, care a instalat câteva sute de senzori în țară, dar și în străinătate.
Noi am făcut o listă scurtă de aplicații care să te ajute să monitorizezi calitatea aerului, mai ales că uRAD Monitor tocmai ce și-a lansat aplicația mobilă prin care sunt centralizate datele de la senzorii lor.
uRAD Monitor
Aplicația lansată la finalul săptămânii trecute e disponibilă momentan doar pe Android, dar oferă datele care erau altfel accesibile doar pe platforma desktop.
Datele din interiorul uRAD Monitor vin de la 2.000 de senzori creați de echipa din Timișoara a lui Radu Motișan. Aceștia sunt instalați chair de uRAD Monitor sau de persoane fizice și instituții care le pot cumpăra de la uRAD Monitor.
Senzorii de la uRAD Monitor sunt instalați într-un modul mic care analizează diferite tipuri de particule în aer, de la ozon, formaldehidă, dioxid de carbondar și compuși organici volatili. Senzorii pot fi conectați la Ethernet, WiFi, GSM sau LoraWAN. De asemenea, uRAD are și senzori industriali, dar și variante low cost, numite Smoggie.
Rețeaua românilor de la uRAD Monitor e în 60 de țări din întreaga lume și monitorizează calitatea aerului în timp real. Aplicația este încă în fază incipientă, dar nu și datele din ea, care sunt considerate unele dintre cele mai precise date de mediu din loume.
Conform lui Radu Motișan, creatorul uRAD Monitor, startup-ul românesc este ca un fel de Facebook al mediului, unde poți să vezi realitatea planetei zugrăvită prin date ale senzorilor. uRAD Monitor a colectat în 2020 nu mai puțin de 1.052 de miliarde de date care conțineau informații despre calitatea aerului.
Sh**t! I Smoke
Chiar dacă nu e atât de cunoscută, aplicația aceasta încearcă să rezolve una dintre problemele raportării cifrelor de poluare: sunt complicate. Pentru oamenii obișnuiți nivelul poluării e încă unul abstract, nu știm exact cât de bine sau nu e afară, în afară de faptul că se înroșește o hartă.
Sh**t! I Smoke e un proiect lansat de programatorul Marcelo S. Coelho și Amaury M. și are și aplicații de Android și iOS. Practic, ei strâng datele de pe Real Time Air Quality Index și Open AQ (o platformă ce oferă date deschise despre calitatea aerului) și le-au aranjat într-o formă ușor de înțeles pentru toată lumea - practic compară poluarea cu fumatul de țigări. Astfel, poți să-ți dai seama cât de mult rău produce poluarea chiar dacă nu ești fumător.
Raportul acesta este inspirat de un studiu realizat de Berkeley Earth care a făcut o corelație între o țigară fumată pe zi și nivelul de particule periculoase din aer. Practic, un nivel de 22 µg/m³ al particulelor în suspensie PM 2.5 înseamnă că trăiești într-un mediu ca și cum ai fuma o țigară pe zi.
Airly
Airly a devenit una dintre cele mai cunoscute aplicații din România în ultimii ani pentru că oamenii au găsit-o ușor de folosit. Se folosește de o rețea de senzori, dar și de o colaborare cu Philips. De altfel, în 2020 cele două companii și-au extins colaborarea pentru a le permite oamenilor să cumpere senzori.
Philips și Airly au extins rețeaua la 115 de senzori în 18 orașe. Rețeaua s-a extins în mai mult de 29 de țări, iar în lume are peste 3.000 de senzori.
