Octavian Palade
Vlad AndriescuSigur ai auzit în spațiul public în ultimii ani de fake news, dar știi cum să te protejezi de acest lucru? Știi cum să separi știrile adevărate de cele false? Pozele false de cele reale sau videourile care sunt astăzi din ce în ce mai complex contrafăcute.
De ce e atât de complicat să identificăm fake news? Până la urmă chiar și cei mai pricepuți în comunicare au dat click la un moment dat pe o știre falsă, au dat share la un articol care răstălmăcea lucrurile.
“Răspunsul simplu e că nu avem timp să facem fact checking. Din orice parte a spectrului suntem, tratăm lucrurile cu oarecare scepticism, dar suntem influențați de bula noastră. Asta este. Și vom acorda încredere oamenilor din bula noastră, pentru că de asta i-am ales să fie în jurul nostru, de aia suntem și noi pe lângă ei.”, a spus Alexandru “Jay” Bălan, Chief Security Researcher la Bitdefender în acest nou episod din seria #NOHACK.
Efectul Internetului asupra distribuirii de știri false
Internetul amplifică lucrurile și chiar dacă și pe vremea presei tradiționale, print, existau știri false, acestea nu ajungeau la fel de mulți oameni.
“Internetul, comunicarea, permite ca o anumită informație să ajungă la mai mulți oameni. Al doilea este că permite falsificarea. Permite mai multe tricks. Îți prezintă un site care pare a fi un site Bitdefender, dar, de fapt, nu este. Și o știre care pare că vine din partea Bitdefender, dar, de fapt, vine din altă parte. Poți fabrica dovezi care, de fapt, nu sunt reale și care să susțină o anumită știre sau informație pe care o produci”, a spus Jay Bălan.
Cât de fin poți fi țintit de manipulare?
“Oamenii cred că înțeleg asta, dar nu înțeleg magnitudinea cu care se produce. Absolut tot ce facem, orice aplicație aproape folosim, aplicațiile au ceea ce se numește Analytics în ele, aplicațiile de mobil au toate Analytics în ele pentru ca producătorul să vadă ce-ți place ție la aplicația aia.”, a spus Bălan.
“În contextul Cambridge Analytica oamenii au dat foarte multe permisiuni foarte multor aplicații. Deci scopul aplicații de pe Facebook, de exemplu, este de a-ți accesa profilul. Și accesându-ți profilul poate să furnizeze informații despre tine unor terți. Iar acei terți pot să te targeteze știind exact ce-ți place, știind exact care-ți este bula, care-ți sunt prietenii, ce preferințe ai, ce preferințe au ei. Targetarea cu informații e mult mai fină, mult mai accurate. Dacă eu vreau să te targetez pe tine cu o știre știu exact cum să o structurez și pot să fac o clasificare, o matrice cu mulți oameni care seamănă, care au aceleași caracteristici ca și tine. Și efectiv toți oamenii, miliarde de oameni, devin un pool de clasificări.”, a mai spus cercetătorul de la Bitdefender.
De altfel, în Bitdefender Total Security 2020, compania românească a introdus și un modul de antitracking pentru a nu mai putea fi targetat de mesaje în funcție de activitatea online.
