Florin Cașotă
Oana Coșman
Vlad AndriescuRăzvan Costache, Director of Innovation la Bitdefender, subliniază faptul că în ultima perioadă, numărul schemelor de fraudă online a crescut semnificativ și ne explică și care ar fi principalul motiv care stă la baza acestui fenomen în creștere: accesibilitatea scăzută a competențelor tehnice necesare pentru a desfășura astfel de activități.
Aceasta a dus la o expansiune rapidă a escrocheriilor, atingând niveluri alarmante, cu pierderi estimate la peste un trilion de dolari pe an la nivel global. Atacurile emergente reprezintă acum o amenințare principală, în special pentru utilizatorii obișnuiți de internet.
”Cred că mai degrabă sunt îndrăznețe decât sofisticate. A coborât foarte mult bariera de intrare în ceea ce privește skill-urile tehnice pe care le au hackerii și a devenit una dintre cele mai ușoare metode de a face bani pentru cei cu intenții rele. Și cred că și din cauza asta vedem o explozie de scam-uri, nu doar în România, ci și la nivel global. Numai în 2024 am văzut pierderi din cauza scam-urilor de peste 1 trilion de dolari”, spune Răzvan Costache.
”E amenințarea principală, mai ales din cauza volumului imens și a multitudinii de tipuri de escrocherii”, a adăugat expertul Bitdefender.
În discuția noastră pentru cel de-al doilea episod din #NOHACK Expert Talks din sezonul 2025, reprezentantul Bitdefender ne-a detaliat câteva dintre cele mai comune scheme întâlnite recent și ne-a vorbit despre impactul acestora asupra generației digitale, copiii. Aceștia, la fel ca bătrânii, sunt printre cei mai vulnerabili utilizatori de internet.
Tipuri de scam-uri
Una dintre aceste scheme de fraudă digitală implică malvertising-ul, în care reclame conțin escrocherii maschează oportunități de investiții falsificate, adesea cu utilizarea de deepfake-uri ale unor personalități cunoscute. Victimele sunt ademenite să investească sume mari, promițând câștiguri rapide și spectaculoase.
O altă formă de escrocherie este schema „votează pentru verișoara mea”, care nu urmărește doar obținerea de bani, ci și colectarea de date personale. Astfel de scheme redirecționează victimele către conturi de socializare, facilitând răspândirea fraudelor la nivelul relațiilor personale.
Un fenomen alarmant este ”money muling”, în care victimele sunt folosite ca intermediari pentru spălarea banilor. Acești indivizi sunt adesea contactați direct de escroci și sunt convinși să primească și să transfere bani, neștiind că sunt implicați într-o rețea de înșelătorie.
Impactul emoțional al fraudei
”Scam-urile se bazează foarte mult pe un factor emoțional. De aceea nimeni nu este imun. Există un scam pentru fiecare. Chiar și pentru mine. Chiar dacă ai educația și formația necesare pentru a ști unde să te uiți, tot poți fi păcălit”, avertizează Răzvan Costache.
Vulnerabilitatea emoțională: Un aspect esențial menționat de Răzvan este impactul emoțional al acestor scheme. Escrocheriile se bazează adesea pe exploatarea vulnerabilităților psihologice ale indivizilor. De exemplu, o persoană aflată într-o situație economică dificilă poate fi mai predispusă să cadă într-o capcană când i se oferă o soluție de investiții rapidă sau ajutor financiar.
Rolul educației și conștientizării: Răzvan discută despre importanța educației în domeniul securității cibernetice. Este crucial ca orice persoană, în special adolescenții și copiii, să fie informată cu privire la amenințările online și să dezvolte abilități de gândire critică. Aceasta ar putea ajuta la identificarea semnelor care indică o fraudă înainte de a deveni victime. Educația ar trebui să fie abordată atât în școli, cât și în mediul familial, oferind copiilor instrumente pentru a naviga în siguranță pe internet.
Provocările generației digitale
”Adolescenții și copiii trăiesc în două lumi, în cea digitală și în cea reală, iar de multe ori noi, părinții, nu avem acces în lumea lor digitală. Nu avem acces și din punct de vedere al transparenței, nu avem acces și din punct de vedere al culturii sociale. Sunt alte lucruri pe care noi nu le știm. Cumva, pe lângă zona de educație, vine și zona de empatie, foarte multe discuții pe care trebuie să le purtăm cu copiii. În România, și cred că se extinde la multe țări, copiii cred că petrec în jur de 4-5 ore pe zi pe ecrane. E foarte mult și se formează o cultură la care noi nu avem acces. De aceea trebuie să vorbim cu ei, să înțeleagă că nu totul trebuie ascuns, să înțeleagă că trebuie să practice gândirea critică. Cred că gândirea critică ar fi un subiect ce ar trebui predat în școli pentru că se aplică în diverse situații, inclusiv în momentul în care ai interacțiuni online”, declară specialistul Bitdefender.
Acesta adaugă faptul că, pentru că părinții nu au acces în grupurile online din care fac parte copiii, trebuie să îi învețe să aibă încredere, să discute despre amenințările digitale și despre ce se poate întâmpla.
”E foarte ușor să vorbești cu străini pe internet ale căror intenții nu le cunoști”, mai spune Răzvan Costache, Director of Innovation la Bitdefender.
Copiii și adolescenții: Răzvan subliniază că tinerii sunt o categorie extrem de vulnerabilă în fața fraudelor online, având acces la internet și platforme de socializare de la o vârstă fragedă. Acesta recomandă părinților să fie implicați activ în viața digitală a copiilor, facilitând discuții despre experiențele online ale acestora și despre posibilele capcane digitale. Dialogul deschis ajută la construirea unei relații de încredere și la reducerea riscurilor de bullying și manipulare.
Rolul părinților: Părinții au un rol critic în educarea copiilor în ceea ce privește utilizarea responsabilă a tehnologiei. Răzvan subliniază importanța verificării conținutului digital consumat de copii și folosirii setărilor de control parental pentru a minimiza expunerea la materiale inadecvate. De asemenea, este esențial ca părinții să fie deschiși la discuții despre pericolele online și să ofere exemple concrete despre modul în care pot fi detectate și evitate schemele frauduloase.
Măsuri de protecție
Securitate cibernetică: Răzvan recomandă utilizarea unor soluții de securitate cibernetică de încredere ca primă linie de apărare împotriva amenințărilor online. Aceste soluții pot ajuta la prevenirea accesării site-urilor malițioase și protejarea informațiilor sensibile. De asemenea, utilizatorii sunt încurajați să fie precauți în fața ofertelor care par prea bune pentru a fi reale, oprindu-se să analizeze situația și să pună întrebări.
Comunicare și conștientizare: Un alt punct important este comunicarea activă cu cei apropiați. Dacă o persoană observă o schemă frauduloasă în cercul său social, este esențial să-și alerteze prietenii și familia, contribuind astfel la prevenirea extinderii fraudei. Răzvan menționează că discuțiile despre amenințările online trebuie să devină parte din viața de zi cu zi, facilitând un climat de informare și prevenire.
Protejarea de amenințările cibernetice necesită o abordare complexă ce implică educația, conștientizarea și utilizarea instrumentelor de securitate. Este vital ca fiecare utilizator de internet, de la cel mai tânăr la cel mai în vârstă, să fie instruit să identifice și să evite este tipuri de fraude. În plus, societatea trebuie să colaboreze pentru a crea un mediu digital mai sigur, promovând comunicarea și implicarea activă a tuturor utilizatorilor.
