Cum funcționează like-urile pentru jurnalism independent
Publicațiile de interes public devin, prin PressPay, acele spații editoriale și de investigații care sunt sprijinite chiar de cei pentru care scriu: publicul român. Contextul actual al României, de la alegeri, pericolul fascist, al dezinformării și al păcălelilor cu AI, a arătat mai mult ca niciodată de ce e nevoie de o presă independentă. O presă neservită unor interese mai mari sau unor interese politice.
Publicațiile independente au încercat mai multe metode de a se finanța, de la granturi, la redirecționări impozit pe venit până la donații clasice. Am scris despre ele în seria de aici.
Acum, PressPay devine o nouă modalitate de a susține redacțiile mici, de presă în interes public iar această soluție funcționează așa:
- cititorii își aleg un abonament dintre cele 3 disponibile momentan: 50 de lei, 75 de lei sau 125 de lei
- publicațiile afiliate PressPay, în prezent 8 la umăr, au un buton la finalul articolelor, prin care cititorii pot da like materialului citit
- în funcție de câte like-uri au dat și ce abonament au, banii plătiți de ei se distribuie publicațiilor după o schemă logică. Publicația de unde un abonat a avut cele mai multe articole care i-au plăcut primește cea mai mare bucată din cașcaval și apoi urmează redistribuirea către celelalte.

Echipa din spatele PressPay este formată din Cosmin Nițu, fondatorul Quickdata – studioul de design și development fondat în 2011 și care a conceput și a dezvoltat platforma – la care se adaugă cei din Ethical Media Alliance, organizație care funcționează ca regie de vânzări non-profit pentru a sprijini presa independentă.
Proiectul este administrat în comun, unde Ethical Media Alliance este partenerul de operare, promovare și dezvoltarea rețelei. Practic, PressPay completează instrumentele deja existente în cadrul inițiativei EMA, dedicate pieței de publicitate și comunicare.
Cetățenii țin în viață presa de interes public
Cosmin Nițu, omul cu ideea ne spune că s-a gândit prima dată la o astfel de soluție prin 2014-2015, când încă exista butonul de Like de la Facebook pe site-uri. În cadrul companiei lui, se ocupa și de site-ul RISE Project, care începuse să devină foarte popular. Atunci s-a gândit cum ar funcționa o formă de monetizare bazată pe același mecanism: să plătești dacă ți-a plăcut ce ai citit.
”Am trecut de-a lungul timpului prin mai multe iterații, la nivel de concept, despre cum ar putea să funcționeze, dar nu am reușit niciodată să adunăm energia necesară să îl implementăm până acum. Momentul din noiembrie 2024 cu anularea alegerilor și lunile care au urmat ne-au arătat foarte clar de ce este nevoie de presă cu adevărat de interes public - fără ea riscăm să pierdem democrația. Este atât de simplu, dacă vrem să păstrăm democrația, chiar și așa cum este ea la noi, trebuie să ne asigurăm că mai există presă de interes public funcțională. Aceasta este nevoia și la asta încercăm să răspundem. Rămâne de văzut dacă vom reuși sau nu.”
Cosmin este un apropiat al presei independente. Prin compania lui de design, Quickdata, antreprenorul a contribuit cu servicii de information design și suport tehnic pentru jurnaliști independenți. Mai exact, publicația de investigație Rise Project a fost chiar primul client al Quickdata.
GuitarGround: 50 de milioane de chitariști din lume și fanii lor au acum o scenă globală, una fabricată în Târgu Mureș
”Prin colaborarea cu RISE Project am ajuns să colaborăm cu OCCRP, organizația internațională din care RISE face parte, la proiecte de jurnalistice internaționale de mare impact. Cea mai cunoscută este probabil Panama Papers, unde am oferit suport tehnic și vizual pentru o parte din secțiunea românească a proiectului. Troika Laundromat este o altă astfel de investigație globală care a câștigat în 2020 premiul Best data-driven reporting la Sigma Awards, competiție la care au participat cele mai mari publicații din lume.”
Prin PressPay, echipa încearcă să ofere încă o soluție pentru finanțarea jurnalismului de interes public, o formulă pe care insistă să o dezvolte și să-i creeze rădăcini în limbajul oamenilor:
”am început să folosim termenul jurnalism de interes public în loc de jurnalism independent pentru că ni se pare că definește mai bine ceea ce ne dorim de la publicațiile partenere, deși exprimarea poate părea la prima vedere pleonastică, pentru că în teorie jurnalism ar trebui să fie prin definiție de interes public”, explică Cosmin.
Soluție bună pentru redacțiile unde nu sunt bani
PressPay a fost lansat recent, și echipa platformei a ales varianta organică a lansării, una prin care fondatorii au comunicat pe social media, dar fără să aibă momentan o campanie de comunicare și PR. Această lansare ”soft”, complet naturală, le-a adus momentan în jur de 100 de abonați, dintre care cei mai mulți au ales abonamnetul Curios, cel de 50 lei/lună.
După ce au testat apele prin forțe proprii, PressPay pregătește pentru toamnă o campanie de promovare, ceea ce le-ar putea arăta care este potențialul real al platformei.
Tot organic au ales și publicațiile pe care să le înroleze în platformă, iar momentan acestea sunt: Buletin de București, Captura, context.ro, PressOne, Factual, Iscoada, Rise Project și Veridica. Nu exclud însă publicații noi, și nici pe cele mari, tradiționale, dar clar nu e ăsta focusul lor acum:
”În teorie, modelul ar putea funcționa pentru toată lumea, pentru că banii fiecărui cititor se distribuie doar publicațiilor pe care le citește și le apreciază. În realitate, există mult mai multe nuanțe și deocamdată suntem orientați către redacțiile mai mici, cu focus pe jurnalismul de interes public. Ne gândim și la o soluție comercială generală însă, în acest moment, credem că nevoia cea mai mare este acolo unde nu sunt bani (și e mare nevoie să fie).”
Însă pentru ei, obiectivele nu sunt numerice în termeni de câte publicații aduc în platformă, ci de stabilirea unui set de reguli pentru cele care aleg soluția lor.

Ce articole primesc like-uri
Deși e un pic cam devreme pentru statistici și rapoarte, pe care le vor oferi apoi abonaților, am vrut totuși să aflăm de la Cosmin și unde se duc like-urile cititorilor momentan:
”Este prea devreme să avem date relevante statistic dar la o primă vedere, din puținele date pe care le avem, am putea spune că investigațiile primesc cele mai multe aprecieri. Subiectele investigațiilor sunt variate dar cele despre bani par să aibă cea mai mare tracțiune deocamdată dar este posibil ca acest lucru să fie influențat și de toată dezbaterea din societate care, în ultimele 3 luni, este aproape exclusiv una despre bani.”
De pe contul lor de Facebook, vedem și câteva astfel de titluri care au primit cele mai multe aprecieri:
- luna iunie: ”Cine se află în spatele site-ului unde sunt publicate imagini cu femei fotografiate pe stradă, inclusiv minore” de pe PressOne și „Cosmopolis din Ilfovistan – ghetoul de lux din nordul Capitalei” de pe Buletin de București.
- luna iulie, cititorii au dat cu like la un mini documentar explicativ de la RISE Project, ”A treia putere în stat: banul”.
Monetizarea e simplă pentru publicațiile platformei: ”înțelegerea a fost să distribuim către publicații atunci când ajungem la sume care să merite efortul logistic. Urmează să facem asta cât de curând, sperăm cu toții. Totul este cât se poate de transparent: publicațiile au un dashboard în care văd exact câți bani au de primit la zi și ce articole le aduc cele mai bune venituri.”
PressPay are un comision din întregul proces, și anume 20% din abonamentele din platformă, pentru costuri de întreținere și de operare.
Acest comision a stârnit reacții din partea cititorilor, unii dintre ei argumentând că mai bine donează direct către publicații. Dar Cosmin nu exclude această variantă, ba chiar o încurajează:
”Dacă îți place o redacție anume te încurajăm să îi donezi direct. Scopul platformei nu este să concureze cu donațiile directe pe care le-ar face publicul unei redacții. Scopul PressPay este să ofere un serviciu care să ușureze plata directă de la cititori către mai multe publicații, nu doar una singură. Premisa de la care plecăm este că foarte puțină lume ar putea (sau ar vrea) să doneze lunar către 7-8 publicații în același timp și atunci ori aleg să doneze către una din ele (de obicei cea mai cunoscută) ori aleg să nu doneze deloc pentru că nu se pot decide cui. Interesul nostru este să avem o platformă sustenabilă prin care, în timp, să recupereze investiția și să ajungă profitabilă și pentru publicații și pentru noi”.
O misiune pe termen lung
Lucrurile sunt clare la nivel de soluție. Ce am vrut noi a fost să ne gândim cu câțiva pași în față la cum ar putea arăta lucrurile în termeni de cifre. Aici tot Cosmin ne ajută:
”Dacă ne uităm la cifrele de trafic generate de aceste 8 publicații într-o lună vedem că dacă 1% din cititori ar fi plătitori de abonament ar însemna că este un model sustenabil. Publicațiile ar putea primi în medie cam 3.000-6.000 de euro/ lună în funcție de numărul de aprecieri. Sperăm să vedem poate 3-5% în viitor - asta ar fi o surpriză plăcută.”
La această soluție se adaugă și obiectivul Ethical Media Alliance, de alocare a a 1% din bugetele de publicitate pe criterii care să țină cont și de impactul pozitiv general de investiție.
Misiunea PressPay este clar gândită pe termen lung, și nu cu efect imediat. Așa că, această soluție, comparat cu un Netflix pentru jurnalism, nu oferă doar acces la conținut, ci este o modalitate a oamenilor de a contribui la longevitatea unor astfel d epublicații și de a se asigura că vor avea acces la informațiile de acolo și peste o lună, un an sau mai mult.
Practic, abonamentele PressPay sunt o asigurare de viață pentru jurnalismul de interes public. Un alt avantaj al acestor abonamente este că înlătură emoțiile puternice și reacțiile impulsive ale cititorilor în raport cu o anume publicație.
”Am văzut îndeaproape cum o publicație de investigație a pierdut în câteva zile 70-80% din donatorii recurenți din cauza unui articol care nu era pe placul publicului foarte partizan la vremea aceea (n.r. - articolul acesta despre Dan Barna, pe atunci președintele USR, publicat de Rise Project). Pe termen scurt a fost o lovitură financiară puternică pentru publicația respectivă dar pe termen mediu și lung cu siguranță au avut de câștigat și ei dar și noi, pentru că ne-a arătat că rolul presei nu este să ne spună ce ne place să auzim, ci să ne arate adevărul - chiar dacă nu ne convine.
Acesta poate fi un alt beneficiu indirect al PressPay, să se comporte ca un paravan în fața reacțiilor emoționale de moment: este mai puțin probabil ca oamenii să se dezaboneze de la toată rețeaua doar pentru că una din publicații a scris un articol care nu le-a convenit.”
Finanțarea redacțiilor independente este o provocare pentru fiecare echipă în parte. Pentru unii modelul donațiilor a funcționat, cum este Recorder. Pentru alții, afilierea cu organizații sau grant-urile sunt o altă soluție, cum e la context.ro.
Dar PressPay poate completa portofoliul de soluții, mai ales în contextul în care capacitatea managerială și găsirea unor modele de finanțare pe termen lung sunt probleme la ordinea zilei în viețile publicațiilor. Și aici intervine PressPay, creat pe crezul fondatorului că:
”Din toate tipurile de finanțare, este destul de larg acceptat că finanțarea de la cititorii direct interesați este cea mai sănătoasă dintre toate.”