Pe scurt:

Runde de finanțare: 93 runde în 2019, 96 în 2020, 102 în 2021, 101 în 2022, 73 în 2023

Cele mai mari runde de finanțare din 2022: 127mil. euro pentru Green Group, 69,2 mil. euro pentru ZoidPay, 32,3 mil. euro pentru Travel Coin, 20 mil. euro pentru Amber

Cele mai mari runde de finanțare în 2023: 86,3 mil. euro pentru Z3, 46,1 mil. euro pentru MaintainX, 32,3 mil. euro pentru FlowX.AI, 27,6 mil. euro pentru DRUID

Cele mai active fonduri de investiții din România: Catalyst România, Gapminder VC, Early Game Ventures, ROCA X, Gecad Ventures, Hellen’s Rock Capital, Smart Impact Capital, Sparking Capital, Crypto Capital, Morphosis Capital, Fortech Investments, Cleverage Capital

Finanțare de 1 milion de euro pentru fintech-ul Fagura

Totodată, România se află pe locul 42 la nivel global în rândul ecosistemelor de startup-uri și pe locul 5 în regiunea Europei Centrale și de Est.

Începând cu anul 2012 încoace, startup-urile cu rădăcini românești au înregistrat o creștere de 49,9X a valorii totale, mult peste media celor din Spațiul Economic European (SEE) – 9,1X și peste media europeană – 12,1X.

Și la nivel investițional stăm mult mai bine decât alte țări, finanțările venture capital fiind de 1,3 miliarde de dolari în 2022, o creștere de 5,9X începând cu 2017.

Echipa Vestbee notează și o informație a Dealroom, potrivit căreia valoarea cumulată a startup-urilor din România, Grecia și Bulgaria reprezintă 70% din totalul Spațiului Economic European.

Swisspod, startup cu fondator român, test reușit pentru transport de mare viteză

Cu un focus principal pe producția de software și pe outsourcing, România nu este liderul regiunii, însă creșterea din ultimii ani a fost accelerată de prezența primului unicorn, UiPath, și de creșterea unor companii precum eMAG.

Provocări pentru ecosistemul românesc de startup-uri

În ciuda dezvoltării ecosistemului de startup-uri din țara noastră în acești ani, fondatorii români continuă să aibă și o serie de provocări. Astfel, deși avem cu 10% ai mulți antreprenori între 2014 și 2018, rata firmelor de tip high-growth (de exemplu, companii care au o rată de creștere a veniturilor de 20% în 3 ani, precum și o creștere rapidă a numărului de angajați, a profitului sau a valorii de piață) rămâne mică, la aproximativ 3% în perioada menționată, sub media europeană de 11,4%.

Totodată, sectorul producției din România este unul marcat de mai puțină inovație comparativ cu alte țări.

Întregul raport Vestbee privind ecosistemul românesc de startup-uri poate fi consultat aici, iar documentarul Romanian Startups: Roaring Tigers of Europe, în care spunem povestea evoluției ecosistemului local de startup-uri punându-l în perspectiva ultimilor 33 de ani poate fi urmărit la finalul acestui articol.

Banca Mondială menționează faptul că fondatorii români, chiar și din sectorul tech, au o pregătire academică precară, nu au experiență de business și nici nu au expunere internațională. În plus, de foarte multe ori nu au planuri de extindere internațională și nici măcar de o creștere accelerată la nivel local.

Un alt element care nu face tocmai cinste ecosistemului local de startup-uri este slaba utilizare a resurselor R&D precum și slaba cooperare a startup-urilor cu mediul universitar și cu cel public.

Poate un motiv pentru acest lucru este faptul că în raport măsurile legislative din România sunt identificate ca una dintre provocările cele mai mari ale antreprenorilor români, mai ales prin prisma faptului că guvernanții din România nu știu să facă o distincție între IMM-uri și startup-uri.

Totuți, Banca Mondială vorbește și de imensul potențial pe care îl are ecosistemul românesc de startup-uri dat de o forță de muncă foarte bine pregătită, de prezența infrastructurii și de accesul rapid și facil la cunoștințe. Asfel, sectorul IT&C are o contribuție de 6,5% în PIB-ul țării noastre.

Potențialul de finanțare

Valoarea investițiilor în startup-urile din România a fost una mică încă de la început, sumele și rundele de investiții fiind sub cele din alte țări din regiune.

Recordul a fost în 2021, cu o sumă de 882,17 milioane de euro. În 2022 s-au investit 358,96 milioane de euro, iar în 2023 au fost 306,36 milioane de euro. Totuși potrivit celui mai nou raport Dealroom citat de Vesbee, România s-a aflat pe locul 4 în regiune în 2023, sub țări precum Polonia, Estonia, Lituania, dar cu trei poziții mai sus ca în 2022, ceea ce sugerează o tendință de creștere a investițiilor făcute în startup-urile din România.

În 2019 au fost 93 de runde de investiții în România, 96 în 2020, 102 în 2021, 101 în 2022 și 76 de runde de investiții în 2023.

Circa 10% din totalul capitalului investit a mers spre runde de investiții sub cele de tip Series A (pre-seed, seed), ceea ce indică faptul că ecosistemul românesc de startup-uri este unul încă în curs de dezvoltare, în care capitalul este concentrat în doar câteva runde de dimensiuni mari, rundele de început, de tip pre-seed și seed fiind cele dominante.

Cele mai populare orașe pentru startup-uri

Raportul Vestbee menționează și hub-urile în care se nasc cele mai multe startup-uri în România, topul fiind dominat de București, Cluj, Timișoara și Iași.

Potrivit datelor Băncii Mondiale, 24% dintre companiile din România sunt concentrate în regiunea București-Ilfov, și cea mai mare parte a startup-urilor se află concentrată în jurul universităților din București, a acceleratoarelor și a fondatorilor de aici.