Oana Coșman
În grupul DAbo Doner, criza generată de pandemia de COVID-19 a dus la o scădere a cifrei de afaceri cu 22% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Profitabilitatea este și ea mai mică din cauza costurilor generate platformele de delivery, mult mai exploatate în ultima perioadă, cheltuielilor generate de achiziția echipamentelor sanitare impuse de legislație și chiriilor rămase neschimbate în restaurantele din mall-uri, deși acestea au fost închise prin Hotarâre de Guvern.
“Ne dorim să susținem în continuare business-ul și industria din care facem parte, însă reglementările pentru segmentul HoReCa sunt gestionate incorect și nu susțin în niciun fel antreprenorii sau companiile”, spune Dan Paștiu, fondatorul DAbo International.
Franciza DAbo Doner - menținere pe linia de plutire
Nemulțumirea fondatorului și partenerilor francizei vine și pe fondul măsurilor implementate de celelalte țări europene, acolo unde restaurantele au luni bune de când deschise, atât în interior, cât și în exterior, spre deosebire de țara noastră unde deschiderea restaurantelor în interior a fost dispusă abia de azi, 1 septembrie.
În plus, prin adoptarea unor măsuri stricte de igienă, statele reușesc, se pare, să țină sub control numărul cazurilor de îmbolnăvire, mult sub numărul cazurilor raportate în România.
“Guvernul din Anglia, de exemplu, susține 50% din notele de plată de la restaurante în luna august, pentru a stimula consumul și economia blocată de coronavirus în ultimele luni. În continuare vorbim despre pierderi uriașe pentru a ne menține pe linia de plutire și de costuri mari, legate de plata integrală a chiriilor, chiar dacă noi funcționăm pe avarie, plata personalului, plata echipamentelor de protecție sanitară necesare în toată acestă perioadă și așa mai departe”, a adăugat Dan Paștiu, fondatorul DAbo International.
DAbo Doner - francizații sperau să recupereze business cu ajutorul turiștilor
Francizații DAbo se bazau pe sezonul estival pentru a recupera o parte dintre pierderile suferite.
”Industria HoReCa este afectată serios, iar reglementările actuale nu ajută. Ne așteptam ca sezonul estival să ne fie favorabil și să recuperăm în această perioadă o parte dintre pierderile suferite până acum, însă și el a fost ruinat în momentul în care s-a decis închiderea teraselor după ora 23:00. În continuare, luptăm doar ca să ne menținem pe linia de plutire, iar incertitudinea în ceea ce privește sectorul HoReCa nu ne ajută deloc”, a adăugat Dan Paștiu, fondatorul DAbo International.
Proprietarii restaurantelor de pe litoral sperau că în lunile iulie și august vor recupera pierderile suferite la începutul sezonului, atunci când au fost închiși.
”Clienții își cumpără la pachet și mănâncă pe stradă sau pe trotuar, unde apucă, iar noi stăm cu mesele strânse și ne uităm la ei. Dacă pandemia scăzuse deja vânzările de pe litoral cu 30% față de anii precedenți, decizia de a închide întreaga activitate la ora 23:00 a scăzut vânzările la jumătate. Iar asta în timp ce cheltuielile au rămas aceleași. Chirii, taxe, impozite, toate sunt la fel ca în anii trecuți, deși încasările sunt mult mai mici. Iar controlele aș putea spune că s-au triplat”, explică Adrian Stănică, francizat DAbo Doner.
Mai mult decât atât, ai fost și de schimbări în comportamentul de consum al clienților de pe litoral în această perioadă. În condițiile date, turiștii sunt nevoiți să renunțe la viața de noapte. Iar cei care au ajuns, totuși, pe litoral au redus cheltuielile din vacanță.
Deși noile măsuri de relaxare, aplicabile de la 1 septembrie, includ reluarea activității restaurantelor în spații închise, proprietarii de localuri își pun în continuare semne de întrebare asupra evoluției crizei și a reglementărilor statului din această toamnă, asta după un sezon estival care a fost pus sub restricții majore.
Franciza DAbo, fondată de sibianul Dan Paștiu în 2013, numără în prezent 50 de unități deschise, care au în spate 30 de parteneri francizați. DAbo s-a extins rapid la nivel naţional, astfel că, în 2018, cifra de afaceri a întregului lanţ de restaurante a atins la 17 milioane de euro, iar în 2019 a ajuns la 22 milioane de euro.
