Far Cry 6: Collapse - ultimul capitol din seria de DLC-uri cu antagoniști

Primul DLC numit Insanity, unde jucai cu Vaas, mi s-a părut fain. Gameplay loop-ul era nou pentru seria Far Cry, iar nivelul de dificultate destul de ridicat pentru un astfel de titlu. La nivel narativ nu m-a dat pe spate, dar fiind vorba de un DLC nu l-am judecat prea tare din această privință. A urmat al doilea DLC cu Pagan Min și am avut impresia că joc același DLC ca Insanity doar că e schimbată insula, liniile de dialog și coloristica.

Credeam că la nivel de gameplay se vor schimba lucrurile, însă au rămas la fel. Pentru acest al treilea DLC lucrurile au rămas la fel. Doar că, din nou, s-a schimbat locul acțiunii și de data aceasta îl auzi pe Joseph Seed vorbind despre credință, păcate și salvare.

Începi la fel ca în celelalte două doar cu un pistol și cu o hartă de explorat. Găsești cufere de unde obții gloanțe și penitență (echivalentul cash-ului din DLC-ul Insanity) pe care-l cheltuiești pentru a face upgrade la arme sau personajului. Pe hartă sunt răspândite locuri unde obții arme mai bune, iar pentru a le lua trebuie să te lupți cu valuri de inamici, sunt trei locuri care te duc în trecutul antagonistului și trei misiuni principale.

Când începi aventura în mintea lui Joseph Seed o faci la Mind Level 1, iar asta determină cât de puternici sunt inamicii pe care-i întâlnești. Odată ce ai completat un nivel le deblochezi pe celelalte. Astfel, fiecare nivel devine din ce în ce mai dificil, dar și recompensele sunt pe măsură. Găsești abilități pe care le poți folosiți în acest DLC, însă poți debloca un set de armură pe care-l poți folosi în joc cu Dani.

Un algoritm de inteligență artificială vrea să-ți traducă ce spun porcii

Dacă Insanity mi s-a părut greuț la început, Control a fost mai ușor, iar acum Collapse parcă a fost iar mai dificil (la început pentru că după ce iei o armă mai de doamne ajută, situația se îmbunătățește). Mi-a plăcut mai mult level designul Collapse decât cel al Control.

Nu vreau să lungesc inutil acest review. Dacă ai jucat unul dintre DLC-urile anterioare atunci vei știi la ce să te aștepți cu acest ultim capitol. Păcat. Dacă nu știi cu ce se mănâncă acest DLC atunci aruncă o privire peste review-ul Insanity unde intru în detalii legate de gameplay.

Cred că ar fi fost o oportunitate bună pentru Ubisoft să experimenteze cu diferite tipuri de gameplay cu aceste DLC-uri unde se întâmplă tot felul de lucruri supranaturale (doar au loc în mintea acestor personaje creative, ca să nu le zicem psihopați).

În schimb, ceea ce a reușit Ubisoft să realizeze cu aceste DLC-uri este să le readucă aminte oamenilor că au reușit să creeze niște personaje interesante de-a lungul anilor în această serie și că se pricep destul de bine la crearea unor antagoniști memorabil.

Rusia amendează Google cu mai mulți bani decât există în toată lumea