Start-up.ro pornește o serie editorială dedicată muzicii și influenței pe care inteligența artificială o are asupra industriilor creative. Vedem ce spun artiștii, studiile și firmele care folosesc sau dezvoltă AI-uri menite utilizării în artă.

Dacă numerele declarate de dezvoltatorii aplicațiilor de muzică generată cu AI sunt corecte, atunci avem cel puțin 170 de milioane de melodii generate de inteligența artificială. Fără să luăm în calcul aplicațiile care nu au aceste cifre publice, ne-ar lua aproximativ 970 de ani să ascultăm fiecare melodie făcută cu AI, ceea ce lasă puțin timp de oferit melodiilor făcute de oameni.

În acest număr impresionant de melodii există, pe lângă instrumente generate artificial, și voci umane care au fost replicate cu sau fără voia lor. În iunie 2023, Paul Lerhman și partenera lui, Linnea Sage, ascultau un podcast despre cum AI poate afecta Hollywood și industriile creative. Fiind actori de dublaj, au ascultat cu interes interviul făcut cu un chat bot ca să descopere că vocea generată este a lui Paul, chiar dacă acesta nu a folosit niciodată un astfel de software, a spus acesta pentru BBC.

O scurtă istorie a AI-ului în muzică

Prima piesă muzicală generată cu un computer numit ILLIAC I datează din 1956 și a fost creată de profesorii universitari Lejaren Hiller și Leonard Isaacson. Piesa o poți asculta aici.

Există o problemă de hărțuire sexuală în relația dintre investitori (VC) și...

În 1960, cercetătorul rus Rudolf Zaripov a publicat o lucrare despre muzica creată cu un algoritm folosind un computer numit ”Ural-1”. Peste 30 mai târziu, în 1989, prima rețea neuronală pentru crearea muzicii a fost dezvoltată de Markov Chains.

Ceva mai târziu, în 2012, Iamus, un program care generează muzică a fost creat de cercetătorii Facultății din Malaga, Spania, a produs primul său album integral numit ”Iamus”. Poți asculta una din piese, Hello World!, aici.

În ultimii ani, crearea de muzică cu AI a cunoscut o dezvoltare continuă datorită aplicațiilor precum MusicGPT, Amper Music sau Sountrap, care pot crea muzică pentru videoclipuri sau podcasturi, și chiar a artiștilor virtuali precum ”Magenta” sau ”The Annoying Orange”.

Cu toate că au mai existat proiecte bazate pe artiști imaginari, cum ar fi proiectul Hatsune Miku, acestea au avut mereu în spate voci și producții realizate de oameni.

Funko Fusion: succesorul stângaci al jocurilor LEGO

AI-ul în muzică, o lamă cu două tăișuri

Ca orice lucru nou, AI-ul poate fi folosit și în scopuri etice. Spre exemplu, într-un interviu pentru BBC, Paul McCartney a povestit despre cum inteligența artificială l-a ajutat să creeze ultima melodie Beatles. Tehnologia a fost folosită pentru a extrage vocea lui John Lennon dintr-un demo vechi pentru a putea finaliza melodia compusă inițial în 1978 de John Lennon și intitulată ”Now and Then”.

Cu toate astea, muzicienii și producătorii au folosit unelte AI non-generative de mult timp. Cher a popularizat autotunul cu melodia ”Believe”, casele de discuri pot scana platformele de social media cu AI pentru a găsi utilizări fără licență pentru melodiile lor, aplicația Shazam folosește AI pentru a recunoaște muzică. Există o diferență distinctă între ce fac aceste unelte și muzica generată complet doar din câteva cuvinte într-un program.

Peste 200 de artiști au prezentat îngrijorări similare, printre care Billie Eilish, Nicki Minaj sau casa de discuri care deține drepturile de autor ale lui Frank Sinatra, conform BBC.

În scrisoarea creată de Alianța Drepturilor Artiștilor, postată pe Medium, artiștii își doresc oprirea ”prădătoare” a folosirii de AI în industria muzicii. Alianța își dorește ca marile firme de tehnologie să nu dezvolte unelte de generare a muzicii cu AI pentru că ”submină și înlocuiesc măiestria artiștilor și le neagă dreptul la compensare pentru munca lor”.

Au mai menționat și faptul că munca artiștilor folosită pentru antrenarea unui sistem AI este un ”atac asupra creativității umane care încalcă drepturile creatorilor și distruge ecosistemul muzicii”.

Concluzii

Dezvoltarea tehnologică continuă este un lucru bun de cele mai multe ori. În industria muzicală, poate ajuta artiștii sau companiile de mici dimensiuni prin reducerea timpului necesar pentru o producție completă. Poate ajuta artiștii care au suferit condiții medicale și nu pot cânta pentru o perioadă sau pot recupera demo-uri pierdute.

Cu toate astea, inteligența artificială în domeniile creative este un motiv de îngrijorare, dominată de frica de a fi înlocuiți, de lipsa de compensație pentru munca lor sau de folosirea vocilor lor în moduri care nu sunt etice sau care nu reprezintă artistul. Se dorește utilizarea inteligenței artificiale pentru a îmbunătăți condițiile artiștilor și a face procesul de creare mai ușor, nu înlocuirea lor totală.

În episoadele următoare, vom vorbi despre cum artiștii au folosit muzica generată cu AI în favoarea lor, dar și despre artiștii afectați și firmele care încearcă să folosească această tehnologie pentru a crea muzică.