Vlad Andriescu
La finalul verii ING Bank România și Banometru au lansat o campanie gratuită de coaching financiar pentru cuplurile din România. Despre cum să gestionezi banii mai bine în cuplu pentru a face economii, indiferent de venituri. Practic, ca și cum te-ai duce la terapie, te întâlnești online cu un coach Banometru care îți pune întrebări despre obiectivele tale financiare individuale, la comun, despre cum arată veniturile și cheltuielile , dacă există un fond de urgență, dar și care este scopul pentru care ai vrea să economisești.
Ideea de bază e să faci diferența între nevoile reale și dorințele pe care le ai. În același timp, să găsești alternative prin care poți economisi.
De asemenea, citește și ghidul de educație financiară publicat de ING Bank România.
De la ce a pornit studiul?
Ideea a pornit de la un studiu realizat de ING Bank care spunea că 38% din românii care împart cheltuielile cu partenerul de viață nu le-au monitorizat deloc în ultimii 2 ani. Doar 29% din cuplurile din România au obiective comune, iar 17% au un buget bine definit pe viitor.
Realist, nici eu nu sunt printre cei mai buni oameni de dat exemplu. Cumva, de la asta am pornit în sesiunea mea personală pe care am avut-o cu Corneliu Ionescu, coach Banometru. M-am pus în pielea celor care ar face aceste sesiuni. Am făcut-o individual, pentru a înțelege mai bine din punct de vedere jurnalistic cum stă treaba.
Cum stau eu când vine vorba de bani?
Relația mea cu banii este una complicată. Am avut momente când am economist, am avut momente când am cheltuit într-un mod irațional banii. Am avut momente când am dat împrumuturi sau cadouri fără să mă gândesc prea mult.
În clipa când m-am văzut cu Corneliu situația mea stătea cam așa:
- aveam ca obiectiv creșterea capacității mele de economisire și reducere a cheltuielilor iraționale, de obicei care se duc înspre tehnologie și produse de consum
- nu aveam cont comun în cuplu, dar nici nu îmi doream acest lucru, ceea ce nu s-a schimbat, pentru că am aflat că fiecare face cum e mai bine pentru el
- nu împărțeam cheltuielile imediat în cuplu, ci foloseam un tabel Google Sheets unde se puneau toate cheltuielile, iar la finalul lunii plăteam o anumită sumă din acea "datorie" din cuplu
- nu aveam economii în depozite, ci doar câteva investiții în acțiuni rămase din timpul pandemiei în câteva companii internaționale de tehnologie
Sesiunea a însemnat practic o analiză a veniturilor mele, a cheltuielilor, dar gândindu-mă la cheltuieli pe un an, lucru pe care nu-l fac de obicei, ci lunar.
Apoi, împreună cu Corneliu am estimat cât cheltuiesc pe mâncare, pe vacanțe, cât cheltuiesc pe utilități și chirie, cât cheltuiesc irațional pe tehnologie într-un an, cât pot economisi realist.
Primul lucru care mi-a plăcut în această discuție a fost faptul că nu am mai vorbit lunar, una dintre marile greșeli pe care le facem. Evident e important să raportăm cheltuielile lunare la veniturile pe care le avem din salarii în cuplu, dar dacă există o șansă de economisire cât de mică în fiecare lună, atunci versiunea anuală ar putea fi cea mai bună. Pentru că îți poate oferi un ordin de mărime prin care să realizezi că dacă pui o sumă oricât de mică, dacă ai răbdare 5-10 ani, ai putea ajunge la o sumă importantă.
De asemenea, după partea aceasta, am vorbit despre fondul de urgență și fondul de siguranță. Ultimul înseamnă că ai niște bani puși deoparte care pot acoperi să zicem 2-3 luni sau chiar mai multe, în funcție de cum poți să economisești, în care să zicem că nu ai mai avea acces la resursele actuale financiare. Să zicem că e o perioadă grea, poate nu mai ai job, poate ești între joburi. Pentru acea perioadă ai nevoie de o sumă care să acopere valoarea cheltuielilor pe care le ai în mod curent timp de câteva luni. Cu cât mai mare fondul de siguranță cu … atât mai în siguranță ești. De asemenea, fondul de urgență înseamnă să ai bani puși deoparte dacă ai diferite nevoi, să zicem o urgență medicală sau apare o cheltuială neprevăzută.
La finalul acestei analize pe care am făcut-o alături de Corneliu mi-am dat seama că dacă aș fi un pic mai controlat în cheltuielile pe tehnologie, aș putea să pun bani deoparte. Pentru că obiectivul pe care i l-am spus a fost că vreau să am economii deoparte pentru momentul când voi fi bătrân și nu știu exact pe ce pensie mă voi baza, că nu știu cum va arăta România atunci. Așa că vreau să am cam același stil de viață ca și acum, cu mici ajustări.
Bun, am aflat că doar cheltuiesc un pic cam aiurea banii și că ar trebui să mă uit un pic la veniturile din perspectivă anuală, nu lunară, că mi-ar fi mai bine. Și am aflat de câteva unelte interesante.
Calculatorul de economisire
Acesta este o unealtă pe site-ul Banometru care-ți permite să vezi banii mai ușor. Pentru că, de exemplu, eu aveam această problemă. Și dacă pun 100 de lei deoparte, nu înțeleg exact ce înseamnă asta pe termen lung. Și când nu știi ce înseamnă 100 de lei pe termen lung, îți vine să-i iei și să-i cheltuiești.
Calculatorul de economisire e exact ce zice că este - poți să îți setezi un obiectiv lunar și să vezi cât strângi în 5 sau 10 ani, să zicem. De asemenea, poate ai un obiectiv punctual, poți să-l setezi pe acela și să vezi de ce perioadă ai nevoie, dar și de cât trebuie să pui deoparte și cum poți să te folosești de depozitele bancare pentru acest lucru.
Și brusc cumva ideea asta te ajută un pic. Măcar mental. Și din nou, asta se aplică dacă ai măcar 100 de lei de pus deoparte. Dacă ai obiectivul de a avea bani la pensie, ca mine, atunci te gândești că uite, ai 35 de ani, mai ai vreo 30 până atunci. Înmulțești 30 cu 12 luni. Ai 360 de luni. Și dacă pui 100 de lei deoparte, vei avea atunci 36.000 de lei. Nu e deloc mult, dar folosesc exemplul doar pentru simplitate.
Ideea e că în momentul când vezi cum va arăta viața ta la 65 de ani dacă în loc să cumperi ultimul iPhone de 6.000 de lei, îi pui într-un depozit sau te gândești că asta înseamnă 500 de lei pe care i-ai pune deoparte în fiecare lună timp de un an, brusc parcă mai zâmbești. Eu am făcut calculul acesta și mi-am dat seama că dacă mă țin de treabă, s-ar putea să fiu mai bine.
Poate că nu sunt cel mai educat financiar și am făcut de-a lungul timpului multe cheltuieli aiurea care m-ar fi ajutat, dar după ce am folosit calculatorul de economisire a fost "eye opening", pentru că am realizat că da, se poate.
Simulatorul de alegeri
Simulatorul de alegeri e o altă unealtă foarte interesantă care te ajută să-ți dai seama de valoarea fiecărei ore pe care o ai într-o zi. Am vorbit de cum gândești banii pe un an. Dar o altă metodă e micromanagementul orelor. Simulatorul de alegeri te ajută să vezi cât valoarea fiecare oră a ta, în funcție de cât muncești într-o lună și ce venit ai.
Asta te ajută să-ți dai seama cum ai putea rambursa anticipat un credit, de exemplu, sau cum să-ți calculezi valoarea dacă vrei să-ți schimbi jobul. Sau ce ar trebui să faci în plus ca să faci mai mulți bani.
Nu sunt obișnuit de ideea de a-mi judeca munca la oră, dar acum știu cât valorează faptul că am petrecut 3 ore ca să scriu acest articol. Și pur și simplu e ca și cum aș avea niște indicatoare rutiere mai clare.
Calculatorul de credite
Aici e simplu. Un calculator de credite este exact ceea ce zice că este. Alegi tipul de credit pe care dorești să-l iei, alegi suma lui, tipul de dobândă (fixă sau variabilă), rambursare anticipată sau nu, alegi veniturile tale și-ți dai seama cam unde te încadrezi. Sau cât ai avea nevoie să economisești ca să te încadrezi.
Calculatorul de credite e vechi cât lumea, dar îți arată cum arată suma inițială, lunile de rambursare, rata dobânzii, suma pe care ai dori să o plătești la rată și apoi vezi și cum arată un grafic de rambursare. De câte ori te-ai uitat la unul?
Cum sa faci banca să-ți dea bani, nu să ți-i ia
Unul dintre lucrurile care mi-au plăcut mult în discuția pe care am avut-o cu trainerul Banometru a fost ideea de a folosi orice metodă prin care banca îți poate da bani, nu să ți-i ia. Evident, vei avea nevoie și ca banca să ți-i ia, dar la toți ne place să găsim 100 de lei pe jos, dacă suntem norocoși.
Așa că o strategie pe care am aflat-o și pe care ulterior am pus-o în aplicare a fost una foarte sigură, cea a depozitelor bancare. Practic, în limbaj simplu, blochez banii într-un cont. Îi dau băncii să își cumpere ceva frumos, cum ar veni. Și eu mă angajez că 3-4-5 luni nu am nevoie de ei, nu-i scot de acolo. Când depozitul ajunge la maturitate, să zicem la 5 luni, primesc o dobândă pentru acea sumă în funcție de cum arată datele pieței, dar și de diferite promoții pe care le au băncile.
Dar Corneliu m-a mai învățat ceva. Să nu fac un singur depozit. De ce nu aș face un depozit pe 3 luni, îl finalizez, apoi cu banii aceia care să zicem că au 50-100-150 de lei în plus, mă duc și fac alt depozit, la care mai adaug o sumă mică pe care am economisit-o. Astfel, dacă nu am nevoie urgentă de bani, pot crește rata de profitabilitate. Și fără să fac nimic, doar las banii la salteaua băncii, primesc înapoi ceva.
Ce acțiuni am făcut de la întâlnirea Banometru
Știți cum zic vloggeri: mulți dintre voi m-ați întrebat. Nu m-a întrebat nimeni, dar vă voi spune ce am făcut eu de la momentul când am discutat cu trainerul Banometru.
În primul rând, dându-mi seama ce mi-ar putea rămâne la finalul lunii din salariu după ce am făcut calculele împreună cu Corneliu, am decis să pun în fiecare lună o sumă deoparte. Fie am făcut un alt cont unde să pun aceste sume, fie am folosit depozitul bancar.
În momentul acesta am un depozit bancar deschis care este pentru 5 luni și care la final îmi va aduce o sumă un pic mai mare. Nu cu mult, pentru că rata dobânzii pentru acest depozit este de 6,7% la banca unde am deschis eu cont. Dar am învățat că mai bine iei bani de la bancă dacă o poți face. Iar depozitul e o metodă simplă. Și după 5 luni nu voi sparge banii, ci voi folosi sfatul lui Corneliu de a lua acea sumă, la care să adaug alte economii și să fac un nou depozit, ca să mai adaug și la acea sumă încă 6,7% sau ce ofertă de depozit va fi atunci. Mai ales că acum poți să faci lucrurile direct din aplicația bancară, așa că nu e complicat.
Recunosc că aici am făcut și o greșeală. Am fost un pic prea optimist într-o lună în care nu anticipasem faptul că voi fi invitat la o nuntă și am decis să scot de la începutul lunii o sumă și să o pun într-un depozit. Cu suma aceea scoasă, cu cheltuielile mele curente și cu nunta, cu vreo săptămână înainte de finalul lunii am văzut superbul înscris în aplicația băncii care mă anunța că mai am 0,05 lei. Nu vă mint, atât mai aveam. A trebuit să cer un mic împrumut în cuplu ca să trec cu bine de acea săptămână, dar noroc că nu aveam cheltuieli neprevăzute atunci, ci doar am dat pe mâncare și transport. Și țigări, că am vicii.
De asemenea, mi-am continuat micile investiții la bursă în tehnologie. Am decis să mă duc spre lucruri foarte sigure, pentru că-n pandemie când nu aveam ce face mă duceam fără prea multă educație spre ce mi se părea că va "bubui". Și de asta vindeam după o săptămână, de parcă mă jucam la păcănele. Acum am decis să tratez investițiile la bursă la fel ca depozitul. Să le las să funcționeze, pentru că am realizat ce greșeală am făcut în pandemie. Așadar am cumpărat de sume destul de mici la companii precum Apple, Amazon, TSMC sau Berkshire Hathaway, care au de obicei o rată de return foarte bună și constantă.
Iar planul meu, dacă nu apare nimic neașteptat, e să las aceste lucruri neatinse o perioadă bună de timp.
Că vorba aia, nu știu ce pensie voi avea când voi ieși eu. Deci miza este să economisesc în așa fel încât să mă pregătesc pentru momente pe care nu le anticipez acum, apariția unui copil, o criză financiară, o pensie, dacă rămân fără job și așa mai departe.
