Alexandra Rusu
Proiectul ”Femeile deschid România” este o inițiativă lansată de start-up.ro alături de ING Bank România, prin care provocăm cititorii să descopere poveștile femeilor care schimbă România zi de zi, prin acte de curaj sau de normalitate. Proiectul, construit sub forma unui spațiu interactiv, vă provoacă să nu rămâneți doar la 24 de exemple date de către noi, ci de a le extinde zi de zi, prin sugestiile voastre.
Cu sărbătorile în preajmă, ne-am decis să aruncăm o privire în urmă și să ne reamintim de femeile cu care am vorbit în acest proiect și de felurile diverse prin care transformă ecosistemele din jurul lor. Astăzi ne reîntâlnim cu trei dintre ele, fiind primul din cele 24 materiale pe care le vom publica.
Slow fashion în picioarele românilor
Raluca Hăulică a creat un brand de încălțăminte sustenabil când avea doar 23 de ani, după ce perioada petrecută de ea în corporație presupunea o anumită ținută, una care implica de cele mai multe ori pantofi de piele cu toc.
După dureri îngrozitoare de picioare și o experiență inconfortabilă,când dorința și nevoia s-au întâlnit, Raluca a început să lucreze la ceea ce a devenit acum brandul Alura, care creează încălțăminte cu stil, dar cu accent pe comoditate.
Pe o piață invadată de fast fashion, tânăra antreprenoare a reușit să ajungă anul acesta la 5.000 de perechi de încălțăminte vândute.
Impasuri există în fiecare zi, ne spune Raluca într-un interviu, dar mărturisește că asta iubește cel mai mult la antreprenoriat. Unul din impasurile cu care s-a lovit a fost cel legat de producție pentru că este greu să găsești surse de producție de încredere. Ea spune că la orice impas soluția este test, test, test - fără prea mult overthinking și că soluția cea mai bună pentru tine vine după ce testezi și eșuezi în mod repetat.
Anual au aproximativ 4000 de cliente, dintre care au reușit să atragă și publicul generației GenZ către oferta companiei.
”Publicul din această generație folosește Instagram ca motor de căutare și ca sursă de inspirație pentru tot ce înseamnă fashion. Mi se par un public din ce în ce mai smart, mai atent la alegeri, foarte pragmatic - când aleg o pereche de pantofi, deja au toate ținutele în cap cu care se asortează, nu le este frică să experimenteze, însă au si această linie classy încă - ceea ce mă bucură foarte mult.”
Femeia care te organizează să gătești
Georgiana Ilie trimite săptămâna un newsletter prin care îi ajută pe români să se organizeze mai bine când gătesc și să le facă o plăcere mai mare când mănâncă.
Începuturile lui Jo în ale bucătăriei sunt puține, deoarece a crescut într-o familie în care bunica, și apoi mama, nu-i făceau loc să gătească, doar o invitau când era masa pusă.
”Am stat departe de bucătărie pentru că așa am fost crescută. Bunica mea așa a crescut-o și pe mama, iar mama a învățat să gătească când ne-a avut pe noi. Dar la mine a durat ceva. Mai încercasem să gătesc una-alta, dar s-a schimbat totul când am văzut accidental un episod din The Naked Chef, prima serie a lui Jamie Oliver, și apoi am făcut tot meniul prezentat din ce îmi aminteam. Și a ieșit comestibil. Momentul ăsta a schimbat ceva profund în mine.”
De acolo a pornit aventura ei către meal prepping și gestionarea cumpărăturilor, cu reușite și eșecuri, după cum ne povestește Georgiana aici. Când organizarea ei începea să aibă ramificații și consecințe cât mai clare, a decis să împărtășească aceste sfaturi și cunoștințe și cu prietenii.
Astfel, a apărut varianta Beta a lui Meal Planning, care trebuia să fie un newsletter pentru prieteni, unul la care Jo nu și-a imaginat să aibă mai mult de 50 de persoane interesate.
Acum sunt peste 150 de ediții trimise și peste 25.000 de abonați. Iar din rândul comunității a și învățat să perfecționeze produsul de-a lungul timpului, care inițial nu avea un program pe zile, conținea doar recomandări de combinații de mâncăruri, iar de la o abonată a venit și aplicația care conține lista de cumpărături.
Durerea abandonului sub ochii lumii printr-un muzeu interactiv
Oana Drăgulinescu este fondatoarea Muzeului Abandonului, un proiect cultural prin care fondatoarea vrea să aducă în atenția românilor o parte de istorie grea a țării noastre: abandonul în toată complexitatea lui.
Este un muzeu digital, unul în care oameni pot explora cămine ale durerii cu ajutorul tehnologiei, dar este și un spațiu participativ, unde urmași ai abandonului și efectele lor constante, cât și cei implicați în procesul de adopție, pot să împărtășească mărturii, dovezi și povești. În universul muzeului intră și o hartă a abandonului, dar și un podcast.
Oana ne spune în interviul cu noi despre prima experiență care a marcat-o:
”Pe la 8 ani am organizat o școală de vară pentru comunitatea romă din zona unde locuiam. Aflasem că fetele de vârsta mea nu mergeau la școală și că doar băieților li se permitea acest lucru. Faptul m-a înfuriat peste măsură, așa că am început lecții de scris și citit cu fetele. Tatăl fetelor a venit la bunica și a rugat-o să mă potolească, pentru că interveneam peste regulile familiei lor. Bunica mi-a explicat suficient de bine cât să priceapă mintea mea de copil că pornirea mea era onestă și bună, dar regulile lor de viață erau diferite și uneori poți să strici mai mult încercând să repari ceva ce tu nu poți înțelege, din contextul tău cultural și social. A fost prima lecție despre cum ajuți un om - nu cum crezi tu că e bine, ci găsind calea care este potrivită pentru el.”
La nivel de impact, pe lângă cel emoțional și de conștientizare, Muzeul Abandonului a avut 6 expoziții, câteva mii de participanți la evenimentele fizice, și câteva milioane care le-au citit cercetările și poveștile. Au ajuns și pe scena de la Museums and Heritage Awards de la Londra, ca unul dintre 5 cele mai bune muzee digitale ale lumii.
Din octombrie 2024, Muzeul Abandonului este prima entitate muzeală din România care este membră a Coaliției Internaționale Sites of Conscience, o rețea a spațiilor conștiinței cu peste 370 de membri din peste 65 de țări.
