Florin CașotăAbonează-te pe YouTube
Fii primul care vede review-urile și cele mai interesante noutăți din domeniul tehnologiei și inovației.
Lectură de 2 min
- 13 Octombrie 2026
Inteligența artificială și războiul nuclear ar putea duce la dispariția umanității până în 2100, avertizează cercetătorii
Utilizarea inteligenței artificiale (AI) în scopuri rău intenționate și un conflict nuclear ar putea duce la dispariția umanității până în 2100, avertizează cercetătorii într-o evaluare a riscurilor globale pentru sănătate.
Cele două amenințări fac parte dintr-un grup de 17 pericole majore analizate într-un studiu publicat în revista științifică The Lancet, care examinează posibilele consecințe asupra populației mondiale.
Conform Euronews, cercetarea a fost realizată de noua Comisie Lancet pentru amenințările globale la adresa sănătății în secolul XXI, formată din 37 de experți în sănătate, economie, securitate și tehnologie. Analiza include atât riscuri capabile să provoace dispariția umanității, cât și probleme de sănătate cu efecte asupra unui număr mare de persoane.
Printre amenințările identificate se numără rezistența la antimicrobiene, schimbările climatice, pandemiile, inegalitatea veniturilor, consumul de tutun, obezitatea și problemele de sănătate mintală.
Cercetătorii precizează că riscurile asociate unui conflict nuclear nu se limitează la efectele directe ale armelor. Acestea includ și posibilitatea apariției unei foamete nucleare, ca urmare a consecințelor unui asemenea conflict.
În cazul inteligenței artificiale, evaluarea ia în calcul utilizarea tehnologiei în scopuri rău intenționate, inclusiv pentru dezvoltarea și folosirea armelor biologice împotriva oamenilor.
Cum au evaluat cercetătorii cele 17 amenințări globale
Comisia a analizat impactul potențial al fiecărei amenințări pentru perioada 2025-2100, pe baza datelor din 204 țări și teritorii. Evaluarea a luat în considerare diferențele de vârstă, sex și cauză a problemelor de sănătate.
Pentru comparație, specialiștii au utilizat indicatorul DALY (Disability-Adjusted Life Years), care exprimă anii de viață sănătoasă pierduți din cauza bolilor, dizabilităților sau deceselor premature.
Metoda permite estimarea efectelor fiecărei amenințări în scenarii favorabile și nefavorabile. Cercetătorii au urmărit astfel diferențele dintre situațiile în care autoritățile adoptă măsuri preventive și cele în care nu intervin.
Impactul celor 17 amenințări variază între 1,02 miliarde și 23,1 miliarde de ani de viață sănătoasă pierduți, potrivit evaluării. Prin comparație, pandemia de COVID-19 a provocat pierderea a aproximativ 500 de milioane de ani de viață sănătoasă, conform datelor prezentate în articol.
Obezitatea reprezintă amenințarea cu cea mai mare povară cumulată estimată asupra sănătății care ar putea fi redusă prin intervenții.
Autorii subliniază însă că analiza nu urmărește să stabilească un clasament al amenințărilor sau al priorităților politice. Scopul cercetării este identificarea și evaluarea riscurilor, într-un proces care va evolua pe măsură ce apar date și dovezi noi.
Inteligența artificială și războiul nuclear, printre riscurile de dispariție a umanității
Experții avertizează că utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale, inclusiv în dezvoltarea armelor biologice, și conflictele nucleare care ar putea provoca foamete la scară largă prezintă riscuri de dispariție a umanității în următorii 75 de ani.
Comisia consideră că amenințările analizate sunt interconectate și solicită un cadru comun de acțiune, bazat pe dovezi științifice, drepturile omului și solidaritate.
Una dintre recomandările principale vizează investițiile guvernelor în sisteme de sănătate pregătite să răspundă amenințărilor globale. Experiența pandemiei de COVID-19 este utilizată ca exemplu al provocărilor pe care astfel de sisteme trebuie să le poată gestiona.
Cercetătorii recomandă și finanțarea unor soluții tehnologice care ar putea reduce impactul anumitor amenințări. Printre exemplele prezentate se numără fuziunea nucleară, tehnologiile de eliminare a carbonului din atmosferă și vaccinurile dezvoltate în timpul pandemiei.
Comisia solicită monitorizarea periodică a riscurilor și realizarea unor evaluări regulate, ale căror rezultate să fie prezentate organizațiilor internaționale, inclusiv G20 și Organizației Națiunilor Unite (ONU).
Obiectivul este ca guvernele să poată interveni înainte ca amenințările să se transforme în crize și să coordoneze măsurile la nivel internațional.
Cercetătorii consideră că abordarea competitivă actuală, în care marile provocări sunt tratate separat, reduce capacitatea umanității de a răspunde eficient acestor riscuri.
Rezultatele Comisiei Lancet au fost prezentate duminică, la World Health Summit din Berlin, Germania.
Evaluarea va fi actualizată anual, pentru reexaminarea celor 17 amenințări identificate, pe baza datelor noi și a eventualelor riscuri emergente.
Florin Cașotă
Florin Cașotă scrie de peste 10 ani despre business, antreprenoriat și tehnologie. În ultimii șase ani s-a dedicat zonei de tehnologie și video. Face sute de review-uri la gadgeturi în fiecare an, indiferent că sunt telefoane, accesorii pentru PC sau gadgeturi noi. În același timp urmărește zona de gaming de unde aduce știri și review-uri.
