Irina Achim
Potrivit Romanian Business Leaders, proiectul ar introduce obligativitatea implicării unui avocat în redactarea actelor de constituire și modificare a societăților, precum și a contractelor pentru care legea impune forma scrisă, inclusiv actele adiționale.
Avocați obligatorii pentru IMM-uri
Propunerea legislativă B563/2026 a fost depusă la Senat pe 14 octombrie 2026 și vizează modificarea regulilor privind exercitarea profesiei de avocat.
Organizația avertizează că măsura ar afecta în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care ar trebui să suporte costuri suplimentare pentru documente pe care în prezent le pot întocmi fără implicarea obligatorie a unui avocat.
Proiectul se află în etapa legislativă și nu reprezintă o obligație în vigoare pentru companii.
RBL a făcut și calculele pentru IMM-uri, previziuni care estimează că aplicarea prevederilor pentru actele societăților și contractele comerciale uzuale ar genera costuri suplimentare de peste *100 de milioane de euro pe an.
Într-un scenariu în care obligația ar fi interpretată extensiv și ar include contractele de muncă, costurile ar putea ajunge la aproximativ *800 de milioane de euro anual.
*Aceste valori reprezintă estimări realizate de organizația antreprenorială, nu o evaluare oficială a impactului legislativ.*
*Calculele RBL pornesc de la datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) și ale Ministerului Muncii, precum și de la un onorariu de referință de 710 lei pentru redactarea unui contract, conform ghidului Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR).
Organizația susține că estimările nu includ toate costurile potențiale, precum cele asociate recuperării creanțelor, înscrierii garanțiilor, arbitrajului sau întârzierilor în încheierea tranzacțiilor.
„Europa simplifică, iar noi complicăm. În timp ce Bruxelles-ul taie birocrația pentru companii, în Parlamentul României apare un proiect care le obligă să plătească un avocat pentru acte pe care le fac singure de zeci de ani. Nu e protecția clientului, e o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, pe care nimeni nu a calculat-o. Cerem inițiatorilor să retragă prevederile care afectează firmele și să pună proiectul în dezbatere reală cu mediul de afaceri”, a declarat Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders.
Declarația președintelui RBL vine în contextul în care Comisia Europeană și-a propus reducerea sarcinilor administrative cu cel puțin 25% pentru companii și 35% pentru IMM-uri, în timp ce programul de guvernare prevede o reducere de minimum 25% a obligațiilor administrative pentru firme.
Acesta consideră că propunerea ar introduce o povară financiară suplimentară pentru antreprenori și solicită retragerea prevederilor care afectează companiile.
Adio CharGPT și platforme online pentru sfătuiri juridice
Dincolo de costurile directe, Romanian Business Leaders atrage atenția asupra efectelor pe care proiectul le-ar putea avea asupra companiilor care dezvoltă servicii juridice digitale.
Potrivit organizației, prevederile ar putea crea incertitudine în privința delimitării dintre furnizarea de informații juridice și activitatea de consultanță juridică rezervată avocaților.
Romanian Business Leaders solicită Senatului să nu aprobe dezbaterea proiectului în procedură de urgență și să permită o consultare mai amplă a mediului de afaceri.
Organizația susține că inițiatorii nu au prezentat o estimare a costurilor pentru firme și că propunerea nu este însoțită de un test de proporționalitate privind restricționarea accesului la anumite activități profesionale.
RBL invocă Directiva europeană 2018/958 și Legea 245/2020, care reglementează evaluarea proporționalității înaintea adoptării unor noi restricții profesionale.
Totodată, organizația solicită consultarea companiilor afectate și obținerea unui aviz din partea Consiliului Concurenței, având în vedere posibilele efecte asupra pieței serviciilor juridice și conexe.
RBL consideră că propunerea intră în contradicție cu obiectivele europene de reducere a sarcinilor administrative, precum și cu angajamentele de simplificare pentru mediul de afaceri din programul de guvernare al Guvernului desemnat.
RBL cere ca modificările legislative să fie discutate cu reprezentanții companiilor înainte de adoptare și ca impactul financiar să fie evaluat în mod explicit.
Un antreprenor în serie, Radu-Sebastian Amarie, a remarcat și el propunerea legislativă și a marcat câteva aspecte problematice ale acesteia:
”Ia uitați ce scrie negru pe alb în proiectul ăsta:
- adio ChatGPT, Claude sau platforme online pentru spețe juridice: orice sfat juridic adaptat la o situație concretă devine rezervat exclusiv avocaților, „indiferent de mijlocul sau tehnologia utilizată”. Ai o problemă și întrebi un AI ce drepturi ai în situația ta? Sau folosești un generator automat de contracte pe net? Tocmai a devenit ilegal.
- orice contract scris sau act adițional trebuie făcut de avocat: modifică Codul Civil (Art. 1241–1243) ca să spună că orice contract pentru care legea cere formă scrisă „se întocmește de avocat”. Asta include contractele individuale de muncă, fiecare act adițional de mărire de salariu, contracte de închiriere/arendă, asigurări sau acte de înființare a unei firme. Contractul rămâne valabil, dar dacă te ajută altcineva să-l redactezi (contabilul, HR-ul, o platformă online), persoana aia comite o infracțiune!
- contabilii, firmele de înființări SRL-uri și bancherii, scoși în decor: toate actele firmelor și ale ONG-urilor la Registrul Comerțului, plățile de tip escrow, recuperarea datoriilor, arbitrajul sau chiar rolul de executor testamentar devin, peste noapte, monopol strict de avocat.
- cenzură pe internet în 5 zile: UNBR (Uniunea Barourilor) primește dreptul să ceară în instanță ștergerea de pe internet a oricărui site, aplicație sau platformă care le face „concurență”, cu prim termen de judecată în maximum 5 zile și hotărâre executorie pe loc!
- până la 3 ani de închisoare pentru „context”: dacă ai un site sau o aplicație care folosește cuvântul „avocat” (de exemplu, „Avocatul AI”) sau orice expresie care „prin context” sugerează consultanță juridică, riști între 6 luni și 3 ani de pușcărie.
Practic, niște oameni care au rămas blocați în secolul trecut văd că inteligența artificială și digitalizarea le amenință comisioanele și vor să ne oblige cu forța legii penale să plătim taxă de protecție la cabinet. Vor ca ei să folosească AI-ul în spate, dar tu să fii obligat să le plătești lor ștampila de 100 de ori mai scump pentru un șablon de contract.”
