Abonează-te pe YouTube
Fii primul care vede review-urile și cele mai interesante noutăți din domeniul tehnologiei și inovației.
Lectură de 8 min
Fii primul care vede review-urile și cele mai interesante noutăți din domeniul tehnologiei și inovației.
Un lucru foarte interesant este faptul că jocul este canon al universului Avatar. Ce înseamnă asta? Faptul că face parte din acest univers, că nu este doar o adiție pentru gameri, ci o bucată de sine stătătoare care poate fi continuată cu filme, seriale și așa mai departe.
Un element pe care-l execută foarte bine Ubisoft și Massive Entertainment cu acest titlu este imersiune în lumea Avatar. Încă de la început când apar credits pe ecran iți dai seama că ai de-a face cu Avatar de la imaginile de fundal până la modul în care textul se desfățoară pe ecran și prin felul în care camera se mișcă. Eu nu sunt fan Avatar însă în ambele filme am apreciat lumea creată de James Cameron, iar în acest joc nu este mai prejos.
Am jucat Avatar: Frontiers of Pandora pe PC cu un monitor ultrawide și cu căști și imersiunea a fost extraordinară: de la lumea virtuală, până la personaje, la voice acting și atenția la detalii. Însă din punct de vedere al gameplay-ului nu aduce nimic neapărat nou. Hai să le luăm pe rând și să vedem dacă Avatar: Frontiers of Pandora este și pentru tine.
Acest joc te pune în pielea albastră a unui tânăr NaVi care este răpit alături de alți copii NaVi de către oameni și planul era să-l crească drept ambasadori/soldați ai omenirii în relația cu NaVi. Jake Sully reușește să-i izgonească de pe planetă în primul film Avatar și adolescenții sau tinerii adulți sunt lăsați la criogenare. Peste mulți ani, unii oameni alături de NaVi se întorc și-i scot din frigidere, nu înainte de a fi atacați de RDA întorși să cucerească Pandora.
Apoi urmează procesul de personalizare al personajului tău. Nu este unul complex, dar e destul de ok. Mai departe, tu, dar și personajul tău, învățați despre noua lume care se deschide în fața voastră: despre Pandora, despre triburi și despre ce fac oamenii.
Marea poveste poate fi prezentată foarte scurt. Tu, alături de alți NaVi și oameni aliați luptați împotriva exploatării omenirii a Pandorei, iar în tot acest mare proces descoperi și alte mici povești ale diferitelor triburi și faci favoruri în stânga și-n dreapta. Povestea nu a fost niciodată punctul forte al francizei Avatar, din punctul meu de vedere, și nici aici nu este, dar nu este una rea, ci una clasică, fără prea mari surprize. Unești triburile disparate împotriva omenirii și eliberezi puțin câte puțin din locurile capturate de oameni pentru exploatare.
Explorează aceleași teme ca și filmele Avatar, dar asta nu ar trebui să fie nicio surpriză pentru nimeni.
După ce au apărut primele trailere pentru acest joc, multă lum e a spus că e doar un reskin de Far Cry sau un Far Cry SF. Eu spun că nu este și că reușește să-și găsească propria identitate, chiar dacă are multe elemente de gameplay pe care le-am mai văzut în celebra serie Ubisoft.
Este un joc first-person în marea majoritatea timpului, mai puțin momente când călătorești cu un mount, fie el Ikran sau Direhorse. Începi cu un arc, dar apoi arsenalul se extinde, însă nu foarte mult. Mai ai la dispoziție un longbow pentru momente când vrei să tragi de la distanță, o armă cu care arunci grenade și una în care arunci cu sulițe, însă poți folosi și arme RDA precum mitraliere sau RPG-uri, însă acestea doar pentru scurt timp.
Poate te întrebi cum învingi un mech cu un arc și săgeți? Trebuie să-ți aduci aminte că ești Navi, mult mai mare decât un om, iar săgețile sunt uriașe și vin cu viteză. În plus, adversarii au puncte vulnerabile, iar dacă le nimerești îi poți doborî mai repede.
În fine, începi explorarea Pandorei și treptat devii mai bun prin învățarea unor abilități ancestrale, prestabilite, însă și prin dezvoltarea unui skill tree care include ramuri precum abilități de vânat, de luptă, de supraviețuire și așa mai departe. De asemenea, obții și echipament mai bun și poți să-ți faci și tu la mesele de crafting și să-ți produci propria mâncare pentru buff-uri.
În acest joc trebuie și să mănânci ca să-ți păstrezi energia necesare pentru autovindecare și pentru anumite abilități. Gândește-te că e un fel de stamina din alte jocuri. Eu de obicei nu îmi bat capul cu cooking și cu mâncărurile care-mi dau buff-uri sau cu craftingul de arme și armuri. Însă aici am făcut-o pentru că e foarte simplu și la îndemână. Culesul de ingrediente din lume este o componentă importantă a jocului și va trebui să te folosești de buffurile oferite de mâncare și să-ți faci armuri mai puternice pentru o rată de succes mai mare.
Armele și armurile pot fi îmbunătățite prin adăugarea unor module care aduc tot felul de bonusuri. Un lucru interesant este că prin prisma faptului că ești Navi și ești mai înalt decât un om obișnuit și îți oferă o altă perspectivă atunci când explorezi și ataci structurile umane.
Avatar: Frontiers of Pandora are și elemente de parkour și mie mi-a plăcut foarte mult. M-am simțit puțin ca în Mirrors Edge doar că în junglă. Cu un Navi te miști repede, sari mai mult și te poți cățăra rapid și eficient în copaci sau pe stânci. Ai parte și de mici puzzle-uri de explorare pentru a ajunge la o anumită plantă sau la un anumit obiectiv din poveste.
Jocul nu este greu pe nivelul de dificultate mediu, dar anumite zone și misiuni pot fi o provocare. Ai un arsenal bun la îndemână pentru a învinge RDA-ul, însă și ei au multe gloanțe și bombe la care nu poți rezista. Trebuie să ai un mic plan, să-i elimini pe rând și să te folosești de tot ce ai la îndemână, inclusiv de buff-urile date de mâncare.
Jocul te îndeamnă la explorare și are un mod ghidat prin care ți se indică unde trebuie să mergi pe hartă, dar și un mod de explorare prin care trebuie să te folosești de simțurile NaVi pentru a vedea ce trebuie să faci și să citești descrierile misiunilor și ale obiectivelor. Mie chiar și modul ghidat îmi place că nu este chiar mură în gură și te lasă să cauți tu exact locul unde e un anumit personaj sau un anumit obiectiv.
Vânatul și culesul devine o sarcină în sine în acest joc. Animalele trebuie ucise cu arcul ca să ai șanse la ingrediente cât mai bune, plantele și fructele trebuie culese într-o anumită perioadă, pe ploaie sau pe uscat și trebuie rupte într-o anumită direcție.
Ce simt că nu merge foarte bine este componenta de stealth: poți să execuți un hack împotriva unor elemente ale clădirilor RDA sau împotriva mechilor, însă nu mi se pare suficient de intuitiv și rewarding să faci asta. Eu am preferat să elimin cât mai mulți soldați în liniște cu arcul apoi să intru în luptă directă. De asemenea, dacă ai ratat un hack sau ai fost prins în timp te strecurai prin bază poți fi ucis foarte repede.
Apropo AI-ul mi se pare decent și dacă distrugi un mech și provoci o explozie întreaga bază devine activă și te caută și te găsesc destul de repede, iar de multe ori chemă și întăriri.
Per total, jocul are un gameplay loop destul de satisfăcător: faci misiuni, explorezi, aduni resurse, îmbunătățești echipamentul și personajul și avansezi în poveste. Nu este nimic nou sau original, însă ceea ce-l face să iasă în evidență este prezentarea și imersiunea pe care o oferă.
Jocul începe într-o bază RDA cu structuri metalice, cu mult maro și gri și te strecori prin tuneluri, guri de ventilație până când scapi și ieși în lumea plină de vegetație a Pandorei. Contrastul este foarte mare și impactul este grozav. Nu este nimic neapărat next gen la acest joc sau ceva care să împingă limitele tehnologiei vizuale, însă Massive Entertainment se folosește bine de acest motor grafic și reușește să facă o lume incredibil de densă și de detaliată și care, pur și simplu, impresionează.
Când am ajuns în Upper Plains, a doua zonă mare de explorat a jocului, am rămas cu gura căscată: zone întinse cât vezi cu ochiul, structuri mari care tronează în linia orizontului, vegetația mișcată continuu de vânt. Lumina apusului excelent redată. Chiar am fost impresionat și aproape convins că aș vrea să trăiesc într-o astfel de lume. Aș vrea să văd așa ceva într-un VR în curând.
Din păcate, în timpul testului jocul nu a fost foarte bine optimizat și am avut niște probleme de performanță, însă pe 6 decembrie am primit un patch care a mai rezolvat problemele și este promis și un day 1 patch care ar trebui să îmbunătățească lucrurile.
După patch-ul din 6 decembrie performanța arata așa: Pe PC-ul meu format dintr-un procesor Ryzen 5 5600X, 32 GB RAM și o placă video Nvidia RTX 2080 Ti am în jur de 30 FPS pe setări Ultra, 42-43 pe setări high, 50-52 pe medium și în jur de 60 pe low, cu DLSS Balanced la rezoluție 3440x 1440 pixeli.
De asemenea, am avut vreo 3 crash-uri în timpul orelor de joc, însă e bine că jocul salvează des și nu am pierdut progresul făcut.
Un alt lucru pe care l-am observat este că jocul arată bine și pe setări grafice low, însă câștigul de FPS e minimal, după părerea mea. Nici DLSS-ul nu pare să facă o diferență prea mare și de la Quality la Balanced câștigul de FPS e mic. Bug-uri eu nu am avut, doar popins la elementele grafice și alte lucruri mărunte. La momentul scrierii acestui review performanța pe PC e decentă, însă cred că se poate și mai bine.
La capitolul sunet jocul impresionează: de la soundtrack-ul specific seriei Avatar, până la voice acting și sound design. Vegetația foșnește, e un organism viu și vezi asta, dar și auzi cu plante care scot un sunet când se ascund la altele care emit tot felul de substanțe. De asemenea, voice actingul este bun și îmi place accentul pe care-l au personajele NaVi, dar și atenția la detalii. De exemplu, atunci când te miști sau sari cu arcul în mână vei auzi cum săgeata se lovește de arc, iar când ții în mână mitraliera vei auzi un sunet metalic.
Jocul este frumos și de sus când explorezi cu Ikranul și mă bucur că primești acces la el destul de repede și astfel poți să explorezi lumea uriașă. Toate aceste elemente lucrează împreună pentru a crea o imersiune în această lume virtuală. Din nou, nu sunt fan Avatar, însă mie mi-a plăcut la nebunie să explorez această lume și pentru fani cred că va fi și mai special.
Avatar: Frontiers of Pandora este un joc care mie mi-a plăcut mai mult decât mă așteptam. Prezentarea jocului este excelentă, gameplay-ul poate fi fun în unele privințe, dar și plictisitor în altele. Nu a rulat excelent pe PC-ul meu și sper ca optimizările să vină cât mai repede. Este un joc pe care toți fanii Avatar ar trebui să-l încerce, însă eu îl recomand și celor cărora le plac jocurile de acțiune, shooterele și care vor să exploreze o lume open world.
Avatar: Frontiers of Pandora se lansează pe 7 decembrie pe PC și pe consolele de nouă generație PS5 și Xbox Series X și S.