Lectură de 5 min

Robert Berza, Edge Institute | Birocrație grasă, caut dietă de digitalizare în România. Cum va ajuta think tank-ul Edge Institute acest proces

Abonează-te pe  
Românii folosesc internetul pentru distracție, dar mai puțin pentru educație. Cu toate acestea, ne facem cumpărături online, dar când vine vorba de relația cu statul mai degrabă plătim taxe digital, nu avem acces la servicii de sănătate sau de educație online. Acesta e unul dintre scopurile think tank-ului Edge Institute - să aducă din expertiza de la privat în mediul public. Noi am discutat despre obiectivele Edge Institute cu Robert Berza, Director Executiv.

Tigers Summit 2025

Tigers Summit 2025 este evenimentul start-up.ro dedicat inovației și transformării României. Înscrie-te din timp pentru a rezerva locul pentru 15 aprilie 2025.

Rezervă locul tău acum

Edge Institute este un Think Tank creat pentru a veni cu studii și idei pentru digitalizarea administrației din României. În echipa Edge Institute se află oameni precum Iulian Stanciu de la eMAG, Elisabeta Moraru, Google România, Cosmin Alexandru, The Entrepreneurship Academy, Diana Stafie, futureStation, Răzvan Rughiniș, Innovation Labs, Sergiu Manea, BCR sau Victor Guzun, fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia.

Scopul lor e să studieze digitalizarea și să vină cu politici publice pentru influențarea unor domenii din administrație. Și digitalizarea în România să fie făcută cu cap. Robert Berza, fost Country Manager al Fashion Days, conduce inițiativa din postura de Director Executiv.

Ce este un think tank?

Robert Berza a discutat cu start-up.ro despre planurile Edge Institute. Și e bine că a început de la definiția unui think tank.

"Un think tank adună oameni cu experiență în jurul unei teme noi. Am ales digitalizarea ca un proces transformațional al României în viitor și în prezent, cu beneficiu direct către creșterea calității vieții cetățenilor. Vrem să aducem eficiența pe care tehnologie o are ca beneficiu clienților, prin timp, transaprență și calitatea informației și să avem date despre ce e bine și ce e rău", explică Robert Berza.

Totul a pornit de la un studiu realizat de IPSOS în care oamenii din jurul Edge Institute au descoperit că românii vor digitalizeze, orice ai vedea într-o bulă sau alta pe Facebook sau TikTok.

"Nu ne-am întâlnit câteva suflete și ne-am propus ceva din senin. E un fenomen social văzut pozitiv”, spune Berza.

Românii și digitalizarea

Odată cu lansarea, Edge Institute a venit și cu câteva cifre legate de raportarea românilor la digitalizare:

  • 59% consideră că digitalizarea e un lucru bun
  • 52% consideră că are impact pozitiv asupra vieții
  • 49% cred că ritmul digitalizării este prea lent în administrație
  • 57% sunt îngrijorați că datele lor ar putea fi folosite de Guvern pentru supraveghere
  • 77% din români sunt activi în social media
  • Doar 25% din români folosesc internetul pentru educație digitală

Digitalizare cu sens

"Dacă punem cetățeanul în mijlocul inițiativei noastre, prioritățile trebuie să fie ale oamenilor, nu ale noastre. Așadar, dacă ne uităm la avantaje, oamenii asociază foarte mult digitalizarea cu o viteză cu care au acces la anumite documente. Deci văd clar că ajută la subțierea birocrației", explică Robert Berza.

Astfel, statul este foarte bun acum să digitalizeze servicii de colectare. Ghiseul.ro pentru taxe si impozite, Spațiul Privat Virtual al ANAF-ului, e-Factura, e-Transport. Dar nu e foarte bun în a face servicii care să ne ajute interacțiunile constante cu instituțiile. Asta se vede și din ceea ce zic oamenii.

"Sănătatea e un cuvânt cheie, educația la fel. Oamenii vor lucruri simple. Când ai o problemă de sănătate ultimul lucru ar trebui să fie să pierzi timp pentru documentație. Vrei să faci programare digitală la stat, că-n privat există deja, vrei să ai documentația unui consult mereu la îndemână", explică Robert nevoile de digitalizare. La acestea se adaugă și posibilitatea de a avea rețete electronice, un istoric medical în telefonul mobil.

Când vine vorba de educație, Robert menționează digitalizarea relației cu școala, informarea familiei, rezultatele copilului, surse de informare și cercetare. Practic ceea ce există în mediul privat deja prin servicii cum ar fi Adservio sau Kinderpedia.

În următoarea perioadă, Edge Institute va analiza astfel de aspecte de detaliu pentru a veni cu politici publice care să poată fi aplicate în România.

Scopul Edge Institute nu e să influențeze politici pentru ziua de mâine, ci pentru următorii 5-10 ani cel puțin.

Consultarea publică se întâmplă prea târziu

Un scop al Edge Institute e să fie implicat în discuții de digitalizare mai devreme decât se întâmplă astăzi. Consultările publice din România există, dar vin deja într-o fază de dezvoltare a proiectului, înainte de contractare și implementare. Edge Institute consideră că e prea târziu.

"Cineva a muncit deja la proiectele acelea. Vrem să venim cu experiența din privat să propunem soluții pe termen lung, procese care să fie valabile și în 10 ani. E nevoie de expertiză din zona civică, academică și privată", spune Robert Berza. El consideră că oamenii de la start vor dezvoltare și înțeleg beneficiile digitalizare, dar poate nu sunt obișnuiți să lucreze în anumite proceduri.

"Văd mediul privat ca un accelerator de bune practici. Oamenii oferă un scor mai bun mediului privat în privința digitalizării, decât statului", spune Berza.

Exemple de bune practici în străinătate

Edge Institute se uită și în afara granițelor. Estonia e o țară mereu menționată în privința digitalizării, Republica Moldova are o zonă de portal guvernamental care acoperă multiple servicii. Și pentru acest lucru Edge Institute îl are alături pe Victor Guzun, expert în digitalizare și fost ambasador al Moldovei în Estonia.

"Estonia a făcut un brand național și vom merge acolo ca să vedem la firul ierbii cum s-a făcut. Nu doar despre strategii, dar vom merge într-un orășel mic la o școală, la primărie, ca să vedem ce înseamnă digitalizarea la ei", spune Robert Berza.

Astfel, Estonia a fost implicată în ultimii ani în procese de digitalizare din mai bine de 80 de țări, de la state insulare, până la digitalizarea Ucrainei, care are o zonă de identitate digitală foarte bine pusă la punct.

"Estonienii ne vor ajuta să ne spună ce să nu facem. Dar pe de altă parte, digitalizarea în România va fi diferită de cea din Croația sau Estonia", spune Berza.

Astfel, Edge Institute se va uita la alte institute din lume, la alte țări, dar vor veni cu programe digitale care să poată fi adaptate nevoilor României. Că nu poți să copiezi tema de la un vecin și să crezi ca va funcționa la fel.

„Rolul nostru e să facilităm schimb de informații cu cei din mediu public", explică Berza.

"Nu vrem să facem digitalizare de dragul digitalizare. Aceasta e un proces de modernizare și transformare a unei societăți cu beneficii către clienți. E o viziune care ne unește. Suntem oameni care nu stăm pe margine și comentăm. Cineva trebuie să se implice. Digitalizarea este un tren care merge cu o viteză foarte mare", explică directorul executiv al Edge Institute.

Digitalizarea are beneficii economice

Digitalizarea este despre beneficii clare, ce pot fi văzute în statistici. "Sunt o sumedenie de studii care arată că digitalizarea are impact economic. De asemenea, Estonia e un exemplu de digitalizare, dar are și scoruri foarte mari în testele PISA, barometrul actului educațional al unei țări. Trebuie să trecem peste temerile că educația digitală ne va face mici roboți dependenți", spune Robert Berza.

Astfel, Berza menționează că în Estonia un cetățean are mai mult timp pentru a fi eficient în ce face și a se bucura de viață cu familia pentru că nu stă la cozi și nu completează formulare la stat.

De asemenea, Elisabeta Moraru, Country Manager Google România, a citat un studiu prin care se arată că adopția pe scară largă a inteligenței artificiale va duce la o creștere a PIB-ului României cu 5,88% în următorii ani.

Abonează-te pe  

Citeste mai departe:
mai multe despre:

Pe aceeasi tema: