Alexandra Rusu
Trendyol este una dintre cele mai mari platforme de e-commerce, fondată în 2010 și care a început ca un business de fashion de tip e-commerce. 7 ani mai târziu, compania a făcut primele vânzări internaționale prin parteneriate globale și a devenit un marketplace. Expansiunea internațională a Trendyol a început în Germania în 2021, iar până în 2022, compania livra deja peste 1.5 milioane de comenzi anual în Europa, iar anul trecut aceștia s-au lansat în alte 7 țări din Europa Centrală și de Est, printre care și România, unde platforma a înregistrat cele mai mari succese.
Pentru a înțelege interesul comun dintre platformă și România, am vizitat sediul principal Trendyol din Istanbul, unde am vorbit cu câțiva dintre cei 4.500 de angajați, printre care și CEO-ul Trendyol, Erdem Inan.
„Avem un avantaj unic din punct de vedere logistic, al selecției și al culturii. Uneori, există o afinitate culturală, alteori, proximitatea logistică reduce costurile și ajută la crearea unei experiențe mai bune pentru utilizatori. De asemenea, uneori, selecția noastră este apreciată și bine cunoscută într-o anumită regiune, ceea ce ne ajută să ne extindem. Credem că, în toate piețele în care activăm, ar trebui să existe atât o componentă locală, cât și una globală, cu produse de brand și fără brand împreună,” explică acesta.
Cum operează Trendyol
Trendyol operează la nivel internațional cu patru modele de afaceri, având la bază aceeași expertiză solidă pe plan local:
Marketplace local: platformă dedicată vânzătorilor locali, unde aceștia își pot lista și vinde produsele proprii, fără stocuri deținute de platformă, veniturile Trendyol fiind generate de comisioane sau taxe de listare.
Marketplace transfrontalier: pentru vânzători/comercianți internaționali, unde aceștia pot lista și vinde produsele în alte țări, fără stocuri deținute de platformă. Și în acest caz veniturile Trendyol sunt generate de comisioane și taxe de listare, Trendyol facilitând tranzacțiile transfrontaliere.
Vânzări proprii din depozitele locale: produse deținute de Trendyol, brand propriu, stocate în depozitele locale, vândute direct, din propriul inventor. Trendyol controlează atât comenzile cât și experiența clienților.
Vânzări proprii transfrontaliere din propriul inventar: compania își vinde propriul inventar clienților internaționali, gestionează logistica transfrontalieră, inclusiv expedierea și vămuirea, are acces direct la piețele globale si control complet asupra asupra produselor comercializate
Cum devine un sat, exportator de haine în lumea e-commerce
„Nu este vorba doar despre vânzători, nu este vorba doar despre clienți, ci despre modul în care vedem industria digitală și despre întrebarea: se va schimba? Modul în care gândim este influențat de ceea ce am observat, de exemplu, în proiectul Villages of Tomorrow,” ne povestește Erdem Inan.
Ceea ce au încercat cei de la Trendyol să facă prin acest proiect a fost să identifice un potențial ridicat de producție într-un sat mic, care nu este accesibil pentru potențialii clienți din Turcia. Astfel, echipa Trendyol s-a dus acolo și a construit un hub, o clădire destinată sprijinirii producătorilor locali. Aceștia au încercat să îi educe pe localnicii și micii producători pentru a le oferi posibilitatea de a vinde în Turcia, pe platforma lor de marketplace. Mulți dintre acești mici producători nu aveau nicio idee despre ce înseamnă e-commerce sau comerțul digital, așa că echipa le-a oferit instruire directă, față în față. Cu toate astea, Trendyol se uită spre nevoile comunităților din domenii diverse, nu numai pentru sprijinirea producătorilor din zonele rurale.
„În cele din urmă, ceea ce facem este să îi sprijinim să devină chiar și exportatori. După asta, ne-am uitat la alt domeniu - am observat o lipsă de digitalizare în artă. Artiștii întâmpină dificultăți în a ajunge la clienții potriviți, deoarece au un canal de distribuție foarte limitat în Turcia. Așa că am lansat Trendyol Art, pentru a permite multor artiști mici să își vândă produsele și să ajungă la milioane și milioane de clienți. Așa gândim și operăm la Trendyol.”
România, piața cu cele mai bune performanțe din Europa Centrală și de Est
De la lansarea locală în limba română a platformei Trendyol, România a devenit cea mai mare piață CEE a Trendyol, cu peste 70% din baza de clienți regională, respective 1.5 milioane de cumpărători activi.
În 2024, peste 16 milioane de produse au fost vândute la nivel local, cele mai multe comenzi fiind înregistrate în București, Cluj-Napoca și Constanța. În al patrulea trimestru al anului trecut, capitala României s-a clasat pe locul 3 la nivel global în afara Turciei. Aproximativ 47% dintre clienții români au plasat 2+ comenzi pe Trendyol, dintr-o selecție vastă de produse.
La sfârșitul lui 2024, platforma a început să integreze vânzători români. În prezent, aceștia generează 10% din volumul brut al mărfurilor din vânzările pe România, cu obiectivul de a depăși 30% până în decembrie.
Printre produsele preferate ale românilor se numără hainele, care rămân focusul principal al Trendyol, dar cu planuri de extindere în categoriile de frumusețe și casă în 2025.
Datorită succesului ridicat, Trendyol a deschis un depozit lângă București, în Stefănești de Jos, și plănuiesc deschiderea unui birou local în a doua jumătate a anului 2025, pentru a dezvolta echipa locală.
„Am încheiat anul cu 2 milioane de cumpărători activi în regiune. Rezultatele au depășit așteptările noastre pentru anul precedent. De aceea, am decis să investim mai mult. În ultimul trimestru al lui 2024 am avut 1.2 milioane de vizitatori activi zilnic și 7 milioane de descărcări ale aplicației. Desigur, o mare parte din acest succes se datorează campaniei de Black Friday. Astfel, în ultimele 3 luni ale anului trecut am înregistrat 27.000 de comenzi zilnice în regiune,” ne spune İrem Çağrı Yılandil, Head of International Expansion Trendyol Group.
Românii returnează mai puțin decât celelalte țări
Întrebați despre ce diferențe există între români și celelalte piețe, aceștia ne-au menționat rata redusă de retururi pentru comenzi, cât și o înclinație spre articolele vestimentare „casual, dar sexy”. Mai mult, românii prezintă un interes în urmărirea influencerilor și părerile lor despre aplicație, cât și un timp petrecut în aplicație ridicat, chiar dacă nu se fac cumpărături.
Cât despre susținerea ecosistemului local de tehnologie, Trendyol va organiza un bootcamp de tehnologie și un hackathon pentru 100 de studenți în inginerie software din România, pentru a le oferi experiență practică și mentorat din partea echipei de tech.
Integrarea AI pentru a sparge bariera dintre comerciant și client
Trendyol, fiind localizat ușor în diverse regiuni, își dorește un dialog bun între producători și clienți, indiferent de limba vorbită sau diferențele lor. Pentru asta, platforma utilizează inteligența artificială (AI) și modele large language (LLM) pentru a traduce și localiza conținutul cu ușurință.
Vânzătorii pot traduce informațiile despre produse în limbile regionale fără costuri, iar agenții din centrele de apeluri pot deservi clienți internaționali în limbile lor locale prin traducere live în chat.
Posibilitatea de a integra branduri/vânzători locali în orice regiune, folosind cele mai bune practici și integratori din zonă, capacitate de stabilire a prețurilor bazată pe cerințele specifice fiecărei categorii și dinamica pieței regionale sunt câteva dintre oportunitățile oferite de integrarea AI-ului în business.
„Un vânzător român ar vorbi cu un client grec, iar clientul grec ar crede că dialogul are loc în greacă. Vânzătorul român ar crede că discuția este în română. Rata noastră de succes este momentul în care nimeni nu își dă seama care a fost limba originală. Așa ne evaluăm noi,” spune Erdem Inan.
