În cadrul Smart Future - România 2030, 15 specialiști și reprezentanți ai autorităților centrale și locale au pus pe agendă subiectele care pot schimba țara.

Astfel, România următorilor ani nu trebuie să fie doar despre rezolvarea problemelor imediate, ci și despre dezvoltarea sustenabilă a viitorului. Vorbim despre o țară în care cetățenii să interacționeze digital cu autoritățile, IMM-urile să poată folosi soluții de automatizare eficiente, mobilitatea din orașe să se facă predictibil și cu ajutorul soluțiilor eficiente, iar securitatea rețelelor să crească prin blockchain și inteligență artificială.

„Sunt din ce în ce mai multe companii antreprenorială, România înflorește. Sunt companii care fac produse global. Gândim despre valoare adăugată, iar 2030 va arăta foarte bine”, a spus Mario Popescu, CEO al companiei Tailent, care produce roboți software de automatizare în România.

De asemenea, Mihai Rotaru, fondator al aplicației UrbanAir, a spus că „Vrem să fim fericiți în orașe. Vrem să avem un oraș fericit. Un oraș al viitorului e cel în care comunitățile pot înflori”.

Analiză - Alegerile din SUA: Care ar putea fi efectele asupra dolarului?

Statisticile Smart Future

Smart Future - România 2030, susținut de Telekom România și Mastercard a avut un număr de 175 de participanți care s-au înscris pe platforma de evenimente virtuale IC Events. Participanții la eveniment au făcut 277 de schimburi de cărți de vizită virtuale, pentru a putea discuta ulterior unii cu alții și să dezvolte business-uri noi. De asemenea, au fost peste 32 de discuții în chatul platformei de evenimente virtuale.

5.995 de urmăritori unici s-au uitat la Smart Future pe platforma Vimeo, un număr total de 11.543 de views.

De asemenea, pe Facebook au fost 2.200 de vizionări a evenimentului și 2.039 de urmăritori unici pe paginile start-up.ro și wall-street.ro.

Ce s-a discutat la Smart Future?

În cadrul evenimentului online am pus pe agendă 4 subiecte generale: 5G Future, Industry 4.0, Smart City of the People și Security, privacy and a Connected World. Iată câteva dintre concluziile importante din fiecare panel.

Ne permitem o amnistie fiscală?

Panelul 1 - 5G Future

Panelul 5G Future s-a concentrat pe digitalizarea administrației, implementarea soluțiilor 5G și monitorizarea calității aerului, dar și viitorul medicinei.

Invitații au fost Octavian Oprea (Președintele Autorității pentru Digitalizarea României), Radu Motișan (CEO al uRAD Monitor, companie care face o rețea de senzori smart), Ștefan Iarca (CEO Xvision, companie ce digitalizează analiza imagisticii medicale), Ciprian Iorga (CEO Skyline Drones, companie ce oferă servicii de monitorizare smart a agriculturii, a liniilor de înaltă tensiune și nu numai) și Andrei Hohan (CIO al Enersec Technologies, expert în 5G și care dezvoltă soluții de securitate pentru companii).

Octavian Oprea, Președintele Autorității pentru Digitalizarea României

  • „Avem un action plan pentru politica publică de e-Guvernare. Din fericire pentru noi avem obiective clare și milestone-uri. Ne propunem ca mult mai devreme de 2030 interacțiunea între cetățean și toate instituțiile publice să fie una digitală și fără prezență fizică”.
  • „ADR a definit un cadru normativ complex pentru a comunica mai rapid și mai simplu cu instituțiile statului. Ordonanța 38 obligă orice instituție să accepte înscrisuri în format electronic și să răspundă în același format”.
  • „Am reușit să transformăm ghiseul.ro într-un sistem electronic național de plată. Dacă până la începutul lui 2019 ghiseul.ro înregistrase 550.000 de utilizatori, într-un an am dublat acest lucru. Acum 2 săptămâni platforma a ajuns un milion de utilizatori, fiind prima platformă de stat care a reușit să atingă acest cifră”
  • „Proiectul PS5 e în procedură de selectare a implementatorului, va oferi fiecărui cetățean român posibilitatea de a se loga o singură dată cu identitatea sa electronică și să poată accesa toate platformele din administrația publică și locală. Va reprezenta principiul Single Sign On, ne vom putea loga ca pe platformele private cu contul de Gmail sau Facebook”
  • „Nodul Național de Interoperabilitate prin care vom reuși să reducem în proporții mari birocrația deoarece vom oferi fiecărei instituții publice din România acces la informații pe care o altă instituție le deține deja. Prin intermediul acestui nod vom reuși ca pe cetățeni să nu-i mai punem să meargă cu copii la copii la alte instituții publice”.
  • „Rolul cărții de identitate digitală e de a avea o singură identitate. Nu vom mai avea nevoie de cardul de sănătate și altele. Vom da un bun exemplu de colaborare între MAI și ADR, care va implementa platforma software centralizată de identitate digitală. Când platforma PS5 va fi in place, fiecare cetățean cu mobil cu tehnologie NFC își va putea identitatea din această carte de identitate electronică și își va putea crea o singură dată acel cont fără a fi nevoie ulterior de user name și parolă”.

Radu Motișan, fondator uRAD Monitor

  • „uRAD Monitor e format din două părți mari. Dispozitivele cu senzori, dar și rețeaua în care aceste dispozitive sunt interconectate. Pe partea de rețea vorbim de trecerea de la indivizi înspre alte entități”.
  • „Așteptăm 5G pentru că odată cu creșterea numărului de senzori, automat pe 5G ne vom putea să ne apropiem de scenariul Massive IoT, o grămadă de dispozitive conectate și foarte multe”.
  • „Pentru București la fiecare colț de stradă ar fi nevoie de un senzor, mii, zeci de mii de senzori. Rețeaua uRAD Monitor a trecut la nivel global de 2.000 de senzori, din vârful Mauna Kea până în stepele Mongoliei. În București avem 200 de senzori în Capitală, rețeaua oficială are la 140 de senzori. Tehnologia ne duce în direcția nouă de date generate din foarte multe puncte”.

Ștefan Iarca, CEO Xvision

  • „Se produc tot mai multe imagini medicale, însă numărul de doctori care analizează e relativ constant sau chiar scade. Asta pune mai multă presiune pe doctori care sunt supraaglomerați de muncă. Pe la situația asta s-a adăugat și Covid care a accentuat criza. Aceasta e problema pe care o rezolvăm, asistăm radiologii în analiza imaginilor medicale. Funcționăm ca un triaj și un second opinion pentru doctori, ca să fie cu 25% mai eficienți conform estimărilor noștri”
  • „Algoritmii pot face simplu, nu obosesc, nu au gărzi, nu au probleme personale, pot da rezultate la o anumită statistică ceea ce-i face un gardian foarte bun, un asistent bun pentru un doctor care este de gardă de 5 ore și a avut 20 de cazuri și e foarte stresat pe fundal. Ni se pare că ăsta e zona în care inteligența artificială va triumfa în medicină, siguranță și nu e afectată de factori externi”.
  • „Ca precizie, în momentul de față precizia se apropie de nivelul preciziei unui singur radiolog care dă rezultatele. Ținta noastră e să ajungem la o precizie a unui grup de radiologi, ca și cum am avea 5 doctori care se uită peste o imagine medicală”.

Ciprian Iorga, Skyline Drones

  • „Inspecțiile prin drone reduc riscul lucrului la înălțime, lucrul în coardă, lucrul sub tensiune, în spații înguste. Avem costuri reduse, un downtime redus și implicit aceste costuri de operare contribuie foarte mult în luarea deciziei. Avem toate tipurile de senzori, lidar, ultrasunete și altele. E important să utilizăm concepte noi prin machine learning, virtual reality”.
  • „În prezent folosim telemetria clasică pe tehnologie de 2,4 Ghz sau 5,8 Ghz, cu o acoperire de 5 sau 7 kilometri. Utilizarea 3, 4, 5G deocamdată se folosește în zona de militar, pentru că legislația a fost limitată și nu aveam voie să zburăm decât în Vision Line of Sight, dar odată cu 2021 s-a schimbat legislația și sunt scenarii de evaluare a riscurilor care ne vom permite să zburăm și mai departe. Ceea ce va contribui foarte mult la utilizarea tehnologiei 5G pentru a menține legătura și a comunica cu drona de la distanță”.

Andrei Hohan, Enersec Technologies

  • „Trebuie spus de la început că tehnologia 5G e fundamental mai sigură decât comunicațiile fără fir anterioare. Sunt multe modificări structurale - criptarea end to end care asigură protecția datelor pe întreg parcursul lor, apoi e separarea datelor utilizatorilor de datele de control ale rețelei”.
  • „Deși tehnologia e fundamental mai sigură, securitatea rețelei nu e un produs, e un proces. Problemele de securitate nu vor apărea din tehnologie, ci din implementarea ei de către operatori sau aplicațiile făcute de furnizori de servicii și de către utilizatori”.

Panelul 2 - Industry 4.0

În acest panel am abordat subiectul transformării industriei din România și nu numai, cu ajutorul roboților colaborativi, a senzorilor și a automatizării software.

Invitații panelului au fost Răzvan Isac (Channel Development Manager, Universal Robots), Vlad Cazan (CEO Kfactory), Mario Popescu (CEO Tailent)

Răzvan Isac, Universal Robots

  • „Roboții colaborativi sunt creați pentru a rezolva sarcinile repetitive. Piața roboților s-a împărțit în două, roboți clasici industriali care lucrează în cușcă, fac același lucru foarte bine timp de 10 ani și roboții colaborativi care lucrează în open space, pot fi relocați ușor și sunt proiectați să se adapteze mai ușor la schimbări”
  • ”Care e principala schimbare? Nu mai avem robot sau om, ci avem colaborare om-robot. Și conform unui studiu MIT colaborarea om-robot este cu 85% mai productivă decât lucrul individual al omului sau al robotului”.

Vlad Cazan, CEO KFactory

  • „Inginerul virtual un concept unic la nivel global, adus împreună cu Microsoft, UiPath și Druid. Sunt niște asistenți virtuali care știu tot despre procesul operațional al unei fabrici, fie că vorbim de mentenanță, supply chain, calitate, producție. Automatizăm accesul la date”.
  • „Companiile de manufacturing s-au mutat în zona de online, au înțeles că se poate lucra de la distanță și nouă ne-a ridicat mingea la final pentru a veni cu un concept de inginer virtual, care să ajută inginerii reali din fabrică și să automatizăm taskurile cu valoare adăugată mică, precum Excel sau analize. Inginerii sunt concentrați pe ce au de făcut. Locul inginerilor e în fabrică, nu la birou făcând extragere de date”.

Mario Popescu, CEO Tailent

  • „Sunt din ce în ce mai multe companii antreprenorială, România înflorește. Sunt companii care fac produse global. Gândim despre valoare adăugată, iar 2030 va arăta foarte bine”.
  • „La nivel de ce facem cu angajații, sunt diverse discuții. În primul avantajul nostru e de a face din tehnologia RPA o tehnologie accesibilă și abordabilă. În contrapunere cu orice competitor al nostru. Practic facem accesibilă tehnologia asta către companii din zona IMM-urilor”.
  • „Odată cu ecosistemul pe care noi îl creăm, ne bazăm pe mulți parteneri și suntem într-un proces de penetrare a pieței. Credem că foarte mult că dacă există jucători mari care pot fi văzuți ca inovatori într-un anumit segment, noi suntem un jucător disruptive și o facem accesibilă către milioane de companii. Sunt 25 de milioane de SME în Statele Unite și 30 de milioane în Europa. Competitorii noștri mari se uită la mii de clienți mari, dar noi ne uităm la sute de mii de companii”.

Panelul 3 - Smart City of the People

Viitorul stă în sate și orașe inteligente. Din acest motiv în cadrul acestui panel am vorbit de soluții de mobilitate, de transformare digitală a localităților, dar și de soluțiile puse la dispoziție de Telekom România pentru smart city.

Invitații panelului au fost Alexandru Nen (Technical Solution Specialist, Smart City & IoT Solutions la Telekom România), Dan Lungu (Coordonatorului programului Smart Village de la Primăria Ciugud), Liviu Stanciu (Smart City Strategy Elaboration Expert la Primăria Alba Iulia), Mihai Rotaru (CEO al platformei de micromobilitate UrbanAir).

Dan Lungu, Primăria Ciugud

  • „Comuna viitorului e una pentru oameni, în care nivelul de trai e foarte ridicat, în care oamenii folosesc tehnologia pentru a-și face traiul mai ușor și mai frumos. Această tehnologie folosită cu minte, adică păstrăm și identitatea rurală a satului românesc”.
  • „De aici am vorbit despre Smart Village. Smart Village înseamnă pentru noi o comunitate rurală dezvoltată inteligent, folosind resursele umane, punând în practică soluții tehnologice, dar respectând identitatea rurală. Satul românesc al viitorului e apropiat de ceea ce facem. Un sat unde cetățenii sunt fericiți. E important conceptul acesta. În proiecția strategică înseamnă ținta pe care o avem”.

Liviu Stanciu, Primăria Alba Iulia

  • „Smart City nu înseamnă doar o platformă pe care ți-o pune la dispoziție primăria. Acela e basic. Nu cred că pandemia ne-a învățat destul că trebuie să digitalizăm și nu cred că digitalizările făcute peste noapte au și o viață lungă”.
  • „Dacă avem o platformă a primăriei, nu înseamnă că suntem digitali, înseamnă că am făcut doar pași de bază. În momentul când telefonul nostru va ști să-și plătească singur taxele și impozitele când trece pe lângă clădirea primăriei, atunci putem vorbi de IoT. Sau când mașina își plătește singură taxa de parcare”.

Mihai Rotaru, UrbanAir

  • „Vrem să fim fericiți în orașe. Vrem să avem un oraș fericit. Un oraș al viitorului e cel în care comunitățile pot înflori”.
  • „Orașele sunt diferite între ele. Au aceleași obiective, dar se află în locuri diferite de dezvoltare. Mobilitatea mă pasionează de peste 10 ani de zile și am văzut în mod special în București cum există o problemă a mobilității. Are un impact asupra societății, dincolo de deplasarea din punctul A în punctul B. E un impact asupra societății și sănătății. E unul din factorii principali care pentru un oraș mare poate defini calitatea vieții acolo”.
  • „Pentru noi mobilitatea urbană e un mix între public și privat, cu transport public, ridesharing sau taxi și shared mobility. Shared Mobility e cel mai nou stâlp al mobilității urbane și e soluția pe care o promovăm, deoarece are cea mai mică de carbon și amprentă de trafic. Soluția pentru București nu sunt mai multe străzi sau mai mult asfalt, ci infrastructură pentru mobilitatea eficientă. În Londra 75% din mobilitatea de tip ridesharing poate fi înlocuită de micromobilitate”.

Alexandru Nen, Telekom România

  • „Avem mult de învățat deja de la administrații din utilizarea acestor soluții. Ne putem adapta soluțiile pe experiența reală din teren”.
  • „Suntem cu portofoliul destul de bine aliniați la cererile orașului. Am auzit partea de digital school în cadrul evenimentului, iar împreună cu Alba Iulia am pilotat o astfel de soluție”.
  • „Avem nevoia de procesare a tuturor date colectate de viteze mari. Dezvoltăm 3 data centeruri la nivelul României, la București, Brașov și Cluj prin care putem veni în ajutorul administrațiilor. Dacă acum 4 ani toată lumea fugea de Cloud, era încă o reticență în ceea ce privește protejarea datelor și securitatea acestora, vedem din ce în ce mai multe administrații care optează pentru aceste soluții și ne bucură mult să vedem acest lucru”.
  • „Dezvoltăm 3 data centere pentru a avea un backup redundant geografic, dar și energetic. Sunt foarte multe servicii care pot fi mutate în Cloud. Vorbeam de iluminat inteligent. Nu văd niciun motiv pentru care legislația ar trebui să ne blocheze ca platforma de administrare să fie blocată într-un Cloud care să nu fie guvernamental, să poată fi furnizat de un operator privat”.
  • „Noi promovăm o zonă a soluțiilor de creștere a locurilor de parcare, prin soluții modulare, automatizate la nivel de lifturi automate care-ți pot parca mașina într-un timp redus. E important ca toate aceste construcții de locuri de parcare să ia și traficul în calcul. Putem construi locuri de parcare și să creăm o problemă de trafic”.

Panelul 4 - Security, privacy and a connected world

Panelul 4 a abordat subiectul esențial al securității. Cu cât folosim mai multă tehnologie, cu atât ne expunem vulnerabilităților. Acest lucru poate fi rezolvat de specialiști, de blockchain, dar și de responsabilitatea noastră.

Invitații panelului au fost Bogdan Botezatu (Director of Threat Research and Reporting la Bitdefender), Cristian Herghelegiu (CEO al Dendrio) și Alin Iftemi (CBO al Modex).

Bogdan Botezatu, Bitdefender

  • „S-au schimbat modelele de interacțiune socială și felul în care muncim și învățăm, am avut o creștere semnificativă în amenințări informatice. A crescut cu 400% numărul de atacuri ransomware comparativ cu 2019, dispozitivele mobile au devenit o țintă predilectă a atacatorilor informatici”.
  • „Creșterea pe transformare digitală nu e sustenabilă cu resursele de securitate pe care le avem în acest moment. Angajarea de resurse în zona IT e scumpă și durează multă vreme. Ajungem la o situație foarte ciudată în care business-ul are nevoie de mai mulți oameni pentru a-și proteja operațiunile, doar că nu avem aceste resurse”.

Cristian Herghelegiu, Dendrio

  • „Am lucrat mult cu companiile. Anul 2020 nu diferă mult de 2021. Am văzut în primele 3 luni atacuri. Am remarcat atacuri de succes la companii. Au fost companii care ne-au sunat că nu mai pot folosi niciun calculator. Am văzut companii care erau convinse că aveau protecție și au fost expuse. Inclusiv companii care au decis să plătească pentru a recăpăta acces la date și să facă servicii de bază”.
  • „Pentru noi creșterea a fost de 600% la atacuri ransomware la nivel local”.
  • „Ne uităm cu mare atenție în zona de tehnologie care cuprinde câteva elemente, precum data centerul inteligent sau rețeaua inteligentă care se reconfigurează, care fără multă intervenție umană poate ține cont de ceva neprevăzut. O companie mare își poate imagina că propria rețea funcționează ca un internet propriu”.
  • „Ne uităm în zona de training de dezvoltare de personal. Security-ul nu mai e apanajul IT-ului. Cu toții avem și o componentă de security combinată. Mai mult decât atât vorbim de plăți electronice. E despre a gestiona propria viață și activitățile din afara biroului. Avem un program numit CTRL N în care vrem să aducem oameni în zona de tehnologie dacă și-au pierdut locul de muncă din cauza dezvoltării tehnologiei. Componentele de security din aceste inițiative sunt foarte importante. A devenit subliminal. Security e în orice activitate de tipul acesta”.

Alin Iftemi, Modex

  • „Soluția noastră e o soluție de prevenire. În urma unui ransomware, prin soluția noastră blockchain baza de date poate să funcționeze în continuare”.
  • „Cu toate că suntem încă departe de atingerea adevăratului potențial al blockchain, tehnologia noastră devine o soluție pentru manageri și administratori de rețea. În România interesul e tot mai mare și e mai mare în rândul instituțiilor publice. Asta vine pe fondul programelor Uniunii Europene de implementare a tehnologiei blockchain în administrație”.
  • „Dacă înainte blockchain era corelat cu criptomonede, acum lucrurile sunt diferite. Costurile de adopție și infrastructură au scăzut semnificativ datorită soluțiilor de Blockchain Database, așa cum facem la Modex”.
  • „Concluzia finală pe acest topic e că semne bune anul are, lumea e mai deschisă, companiile sunt mai deschise și noi avem clienți cărora nu mai trebuie să le explicăm cum funcționează blockchain în esența ei, ci explicăm doar beneficiile pentru o companie”.
  • „În viitorul apropiat oamenii vor folosi aplicații de orice fel care vor avea blockchain în spate. Acel moment e aproape. Va semăna cu modul în care folosim azi internetul, fără să-l vedem, fără să știm prea multe detalii tehnice”.