Vlad Andriescu
Raportul, primul dintr-o serie de două, prezintă trei scenarii distincte pentru sectorul bancar în anul 2035. Prin intermediul unor cercetări amănunțite și cu ajutorul interviurilor cu experți în domeniu, Economist Impact a realizat următoarele:
- A creat o imagine a ”megatrendurilor” care ar putea transforma sectorul financiar în următorul deceniu.
- A identificat riscuri și oportunități prezentate în combinații diferite de trenduri.
- A subliniat modurile specifice în care băncile pot evolua pentru un viitor mai echitabil, mai etic și sustenabil.
”Evoluția rapidă a sectorului bancar în contextul unor incertitudini sporite naște o întrebare fundamentală: care este scopul băncilor?”afirmă Yuxin Lin, Senior Manager în cadrul departamentului Policy and Insights al Economist Impact. ”Modul în care vor răspunde liderii acestor instituții la întrebare și deciziile pe care le vor lua în urma acestui răspuns vor redefini întreaga industrie.”
”Băncile au puterea de a ridica nu doar economia globală, ci și întreaga societate”, spune Alex Kwiatkowski, Director of Global Financial Services în cadrul SAS. ”Alegând să combine tehnologia și inovarea cu intenție, băncile pot deschide o cale orientată către atingerea țelurilor, unde scopurile superioare și profitabilitatea merg mână în mână. Iar dacă aleg să nu meargă pe acest drum, o oportunitate magistrală de a face o schimbare majoră va fi risipită, cu potențiale consecințe deosebit de serioase.”
Scenariul 1: Pot băncile transformate să recapete încrederea publicului?
După criza financiară din 2008, băncile au suferit probleme de reputație. Mai exact, sectorul financiar este între cele mai lipsite de încredere, doar 54% dintre cetățeni având o opinie pozitivă față de instituțiile bancare, conform Barometrului Edelman Trust din 2022.
Privind către 2035, scenariul 1 descrie o lume în care băncile folosesc transformarea digitală pentru a-și reabilita imaginea. Instituțiile au politici și sisteme de protecție a datelor și anti-fraudă mai puternice și s-au conformat legislației orientate către client. Transparența ridicată și protecția consumatorului oferă încredere, deschizând ușile unor noi parteneriate care promovează noi oferte lucrative. Platformele digitale reunesc unitar toate aspectele financiare din viața clienților în moduri personalizate.
”Încrederea acordată de clienți, care se construiește în ani de zile, poate fi pierdută într-o clipă”, susține Stu Bradley, Senior Vice President of Fraud and Security Intelligence în cadrul SAS. ”Pe măsură ce procesul de digitalizare accelerează, este crucial ca băncile să dezvolte abordări hiper-personalizate în lupta împotriva unor riscuri din ce în ce mai diverse. În procesul de găsire a unui echilibru între experiența utilizatorilor și gestionarea riscurilor, o abordare care integrează în mod unitar managementul fraudei și al pericolelor cu deciziile de angajament pe parcursul întregului contact cu clienții poate reduce costurile și poate îmbunătăți infrastructura IT a băncilor, sporind veniturile și rata de retenție a consumatorilor.”
Scenariul 2: Ar putea băncile să fie catalizatorul unor acțiuni generalizate în privința climatului, susținând tranziția către industrii curate?
Rezolvarea crizei climatice va necesita un nivel de cooperare și de colaborare globală nemaiîntâlnit până acum. Conform ONU, actualele angajamente ale guvernelor în privința reducerii gazelor cu efecte de seră sunt sub nivelul necesar pentru a limita încălzirea globală la 1,5° C peste nivelurile din perioada pre-industrială. Evitarea celor mai periculoase scenarii ale schimbărilor climatice necesită acțiuni rapide și decisive.
Scenariul 2 prevede o comunitate globală hotărâtă să combată încălzirea globală în 2035, unde decarbonizarea este o prioritate în sectoarele energiei, infrastructurii și transportului. Orașele au fost regândite pentru eficiență energetică și reziliență împotriva schimbărilor climatice. Sursele de energie regenerabilă ieftine și tehnologiile verzi au devenit norma.
”Leadershipul în privința schimbărilor climatice asumat de sectorul bancar va duce la progrese importante în multe industrii în privința scopurilor de emisii zero net până în 2050 – acesta începe acum prin analize și modele mai bune, dar și cu un management avansat al riscurilor”, arată Troy Haines, Senior Vice President și Head of Risk Research and Quantitative Solutions în cadrul SAS. ”Îmbunătățindu-și abilitatea de a modela scenarii de risc climatic și de a înțelege potențialul impact asupra propriului capital, băncile pot propulsa tranziția verde și pot avansa reziliența globală în fața încălzirii globale.”
Scenariul 3: Cum vor gestiona băncile o lume fragmentată geopolitic?
Cu toate că lumea încearcă să lase deja în urmă problemele cauzate de pandemia de Covid-19, incertitudinile economice continuă. Efectele ulterioare ale pandemiei au exacerbat tensiunile între superputerile economice ale lumii, în timp ce statele în curs de dezvoltare au de dus o povară și mai mare, populațiile acestora suferind consecințe disproporționate.
Având în vedere un astfel de context, nu este dificil de imaginat al treilea scenariu, care ilustrează o scenă globală geopolitic fragmentată în 2035, marcată de interese divergente și de o inversare a multilateralismului giganților economici ai planetei. Tratate bilaterale și regionale au înlocuit Organizația Mondială a Comerțului. Sistemul financiar global a fost fracturat de către sistemele de plată alternative ale rivalilor, dar și de creșterea popularității monedelor digitale.
”Deglobalizarea, accelerată de evenimentele recente de pe mapamond, va duce la creșterea inegalităților sociale cu care ne confruntăm în prezent”, afirmă Theodora Lau, fondator al Unconventional Ventures. ”Indiscutabil, sistemul financiar și banii sunt în centrul atenției. Fiecare dintre noi trebuie să își asume rolul de a promova un viitor mai incluziv și sustenabil, prin acțiunile din prezent.”
