Oana Coșman
Inteligența artificială generativă este o ramură a inteligenței artificiale care se concentrează pe crearea sau producerea de conținut nou, ca de exemplu imagini, muzică sau text, prin intermediul algoritmilor și al modelelor de învățare automată.
”Era Gemini este oficial aici odată ce a fost prezentat la Google I/O”, a spus în cadrul unui eveniment care a avut loc ieri seară Elisabeta Moraru, Country Manager Google. Gemini, cunoscut anterior ca Bard, este un chatbot generativ de inteligență artificială dezvoltat de Google.
În cadrul evenimentului a fost prezentat un studiu asupra impactului inteligenței artificiale generative în România, realizat de Implement Consulting Group pentru Google. Cercetarea acoperă regiunea Europei Centrale și de Est (CEE) și analizează în detaliu patru țări, inclusiv România.
Astfel, în cazul României, folosirea GenAI la scară largă în următorii 10 ani va aduce o creștere de 5% a PIB-ului, adică undeva între 14-16 miliarde de euro. Dacă se va reuși o creștere de 7% a PIB-ului, putem vorbim despre un impact de până la 20 de milioane de euro.
Totodată, în studiu se identifică 3 grupuri de job-uri care vor fi impactate de GenAI: 3,3 milioane de locuri de muncă, adică 42% dintr ele sunt prea puțin probabil să fie afectate de automatizare. 54% dintre joburi vor fi augmentate cu ajutorul GenAI, adică 4,2 milioane de locuri de muncă.
”Puterea AI în economie va duce la crearea de noi locuri de muncă. Este un aspect foarte important de care trebuie să ținem cont”, au precizat realizatorii studiului ”The economic opportunity of AI”.
Potrivit acestora, GenAI va crește productivitatea în zona de servicii, chiar dacă atunci când vorbim despre inteligența artificială ne gândim cu precădere la roboți. ”România este mult în urma mediei europene, dar și a altor țări din regiune. Doar 2% dintre români au folosit GenAI în ultimul an”, au mai spus realizatorii studiului.
Principalele concluzii ale studiului ”The economic opportunity of AI”:
Oportunitatea economică a inteligenței artificiale generative: Potențialul avans de 14-16 miliarde de euro al PIB-ului României corespunde unei creșteri de +5% și este în principal determinat de o creștere a productivității muncii pentru mai mult de jumătate dintre angajații din România, de timpul câștigat prin automatizarea unor sarcini și investirea acestei resurse în activități generatoare de valoare. O amânare de cinci ani în adoptarea acestui tip de tehnologie ar putea reduce avansul potențial al PIB-ului României la +1%.
Implicațiile asupra locurilor de muncă: În total, se estimează că inteligența artificială generativă va avea un impact asupra a până la 4,5 milioane de locuri de muncă din România. Se așteaptă ca AI-ul să aducă îmbunătățiri în cazul a peste jumătate dintre locurile de muncă din România (54% sau 4,2 milioane), prin automatizarea unei părți limitate din sarcinile acestora și prin ajutorul oferit în crearea de conținut (text, cod și imagini), prin susținerea acestora în rezolvarea a unor probleme complexe și contribuind la designul produselor. În cazul unei mici părți a locurilor de muncă din România (4% sau 0,3 milioane), peste jumătate din sarcini ar putea fi automatizate prin utilizarea inteligenței artificiale generativă. Cu toate acestea, se așteaptă ca noile locuri de muncă în economia bazată pe inteligență artificială să le înlocuiască pe cele pierdute în urma automatizării. Aproximativ 42% dintre locurile de muncă din România nu vor fi afectate de adopția AI-ului, arată studiul.
Impactul sectorial: Rolul complementar al inteligenței artificiale generative predomină în cele mai multe dintre industrii; este de așteptat ca majoritatea ocupațiilor să utilizeze acest tip de tehnologie pentru a îmbunătăți capacitățile umane. Spre deosebire de automatizările anterioare, cum ar fi roboții, inteligența artificială generativă are capacitatea de a spori productivitatea în sectorul de servicii. În România, cele mai mari creșteri de productivitate sunt așteptate în serviciile de afaceri bazate pe cunoaștere și domeniul public, cu un avans de 1,4-1,5 puncte procentuale anual în perioada de vârf. În ciuda unei estimări mai reținute a avansului productivității anuale, de 0,8 puncte procentuale în perioada de vârf, sectorul producător din România are un potențial economic ridicat, în special datorită dimensiunii sale, de 20% din valoarea adăugată brută.
Gradul de pregătire în AI: Studiul Google arată că doar 4% dintre companiile din CEE și 2% dintre cele din România au adoptat cel puțin un tip de tehnologie AI în 2023, față de media de 8% în UE. Cu toate acestea, 40% dintre întreprinderile din România plănuiesc să investească în automatizarea bazată pe AI în următorii cinci ani. Principalul obstacol în calea adoptării AI, menționat de 61% dintre companiile din CEE, este costul instrumentelor AI. În ansamblu, CEE este în urma mediei UE și a liderilor globali pe toți factorii de adoptare și trebuie să valorifice beneficiile AI prin strategii guvernamentale direcționate, investiții în abilități și educație în domeniu, sprijin pentru inovația locală și inițiativele comerciale în domeniul AI.
Raportul complet poate fi descărcat de aici. O versiune a studiului cu focus pe România poate fi citită și descărcată de aici.
