Vlad AndriescuEcosistemul antreprenorial din România este de nota 4,5 din 10, arată un studiu realizat de UEFISCDI, Agenția care se ocupă de educație, cercetare și dezvoltare în România. Potrivit autorilor, nota maximă posibilă ar fi fost 8.
Conform studiului care urmează a fi publicat începând de mâine și din care selectăm, în premieră, câteva informații, analiza s-a bazat pe cinci piloni: inspirație în deschiderea unui business, consultanță, experiență profesională înaintea deschiderii unei afaceri, mentorat și investiții.
„Ecosistemul antreprenorial românesc este foarte slab dezvoltat. Rețelele create între antreprenori nu sunt destul de puternice pentru a duce la un mediu care să se autosusțină“, se arată în studiul UEFISCDI.
România la nivel mondial
Potrivit statisticilor World Bank, România este pe locul 45 la ușurința de a face afaceri și pe 37, la ușurința de a deschide un business nou. Ca să deschizi un business în România, ai nevoie de cinci proceduri, opt zile și costă 2,1% din venitul mediu pe cap de locuitor.
O cifră interesantă pentru ecosistem e numărul de afaceri de succes în stagii incipiente. România are un număr mare de startup-uri, activitatea antreprenorială fiind mai ridicată la noi decât în Europa (trecem printr-un proces de creștere, care se va stabiliza). Cu toate acestea, rata business-urilor eficiente e foarte mică, de 5%.
O altă cifră interesantă și dramatică e cea care ia în calcul clasamentul mondial între 2008 și 2016. România stătea mai bine la nivel mondial în 2008 decât în 2016.
Executive Summary_Romanian Entrepreneurial Ecosystem
Accesul la finanțare
Potrivit studiului, accesul la capital reprezintă bariera cea mai mare în ecosistem. Deși sunt bănci, instituții de microfinanțare, fonduri de venutre capital și business angels, eficiența și competitivitatea lipsește.
Ecosistemul antreprenorial românesc este foarte slab dezvoltat. Rețelele create între antreprenori nu sunt destul de puternice pentru a duce la un mediu care să se autosusțină
Studiul a contorizat și platformele de crowdfunding, dar a numărat doar șapte, în condițiile în care între timp a apărut și sprijina.ro. De asemenea, ar exista nouă fonduri de investiții de tip equity/venture capital în România: 3TS Capital Partners, East Accession BV, DN Capital, Darby Private Equity, Enterprise Investors, HBM Partners, Syntaxis Capital, Seedcamp și Keensight Capital.
Antreprenorul e respectat
Deși nu pare că România are o cultură antreprenorială, studiul ajunge la concluzia că antreprenorii sunt respectați și admirați. Intențiile antreprenoriale sunt considerate valoroase, mai ales intenția de a reinvesti profitul și de a deveni antreprenor în serie. Cu toate acestea, din cauza riscurilor financiare, românii preferă să își conserve statutul de angajat.
Cum sunt împărțite clusterele, hub-urile și incubatoarele în funcție de regiunile istorice. Puteți vedea în graficul de mai jos.
Concluziile studiului arată că, deși avem absolvenți tehnici, există performanțe scăzute ale programelor de management, iar schimbările lente ale sistemului educațional și nu numai nemulțumesc antreprenorii. Din lipsă de finanțare și suport educațional, oamenii preferă să se angajeze sau să plece în străinătate, ceea ce slăbește și mai mult un posibil ecosistem. Autorii studiului recomandă să se ofere beneficii antreprenorilor la început de drum, pentru a-i convinge să-și deschidă o afacere și să nu se angajeze.
