Vlad Andriescu
Angajatorii cunosc situația, dar având în vedere contextul economic, doar 13% dintre ei ar majora semnificativ salariile în următorul an, iar 44% punctual, conform studiului “Salarii și beneficii – echilibru între așteptări și ofertă” realizat anul acesta de Undelucram.ro, cea mai mare comunitate online a angajaților din România și una dintre cele mai importante din zona Europei Centrale și de Est.
Sondajul a fost realizat în perioada 15 aprilie - 1 iunie anul acesta și au răspuns 8.898 angajați cu vârsta cuprinsă între 18-65 ani din România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia și Ungaria. Pentru o mai bună înțelegere a dinamicii dintre angajați și angajatori, studiul a implicat și 990 de specialiști în resurse umane din aceleași țări.
Datele arată că 72% dintre angajați se gândesc să își schimbe locul de muncă, 28% dintre aceștia căutând deja, iar 44% ar face acest pas doar dacă ar apărea o oportunitate foarte bună. 13% sunt mulțumiți de actualul loc de muncă, iar 8% iau în calcul o schimbare în 6-12 luni. Cei care se gândesc cel mai mult la o modificare a jobului sunt moldovenii, 79% dintre ei luând în calcul această posibilitate, ei fiind urmați de bulgari (74%). Grecii sunt la egalitate cu românii cu un procent de 72%, iar pe ultimul loc se află ungurii, 68% dintre aceștia gândindu-se la schimbarea locului de muncă.
Un salariu mai bun, motivul principal pentru schimbarea jobului
Un pachet salarial mai atractiv (salariu și beneficii) este principalul motiv de alegere a unui alt job în toate țările participante la studiu. Pe locul al doilea - în România, Republica Moldova și Bulgaria - se află un program flexibil și posibilitatea de a lucra remote, în timp ce în Grecia și Ungaria, locul al doilea este ocupat de dorința de a avea un mediu de lucru mai plăcut (echipă, manager, cultură organizațională). Mediul de lucru este al treilea motiv pentru care românii și-ar schimba jobul (13%), urmat de oportunitățile de dezvoltare profesională (6%).
La nivelul celor cinci țări participante, 3% dintre angajați ar alege alt job pentru motive din zona de soft & life skills (comunicare asertivă, empatie, reziliență).
Care este salariul corect pentru un român?
Aproximativ 33% dintre respondenții români au salarii mai mici de 1.000 de euro, 27% au între 1.000-1.500 de euro, 18% între 1.500-2.000 de euro, 14% între 2.000 și 3.000 de euro, iar 7% peste 3.000 de euro. De altfel, salariile din România sunt cele mai mari din regiune - de exemplu, 70% dintre moldoveni au salarii sub 1.000 de euro și 6% dintre unguri au salarii de peste 3.000 de euro.
Cei mai mulți dintre angajații români - 27% - cred că ar fi corect să aibă un salariu între 1.500 și 2.000 de euro, iar 18% consideră că munca lor ar valora mai mult de 3.000 de euro. 6% dintre angajați spun că ar merita un salariu între 500 și 1.000 de euro. Comparativ, 20% dintre angajații din Republica Moldova cred că ar fi corect să câștige între 500 și 1.000 de euro, iar 40% între 1.000 și 1.500 de euro. Cei mai mulți bulgari (32%) și unguri (36%) consideră că ar merita 1.500-2.000 de euro, iar cei mai mulți greci (39%) cred că ar fi potrivit să aibă un salariu de 1.000-1.500 de euro. Astfel, ca așteptări salariale, românii și ungurii sunt cei mai apropiați, aproximativ 16% dintre unguri dorindu-și un salariu de peste 3.000 de euro, similar cu procentul românilor de 18%.
Ce beneficii vor angajații din România
Românii își doresc salarii mai mari având în vedere că în ultimii doi ani creșterile salariale procentuale nu au fost semnificative, în timp ce inflația a fost constantă. Astfel, celor mai mulți angajați români (29%) le-a crescut salariul cu 5-10%, iar 26% nu au avut parte de nicio majorare în ultimii doi ani. De remarcat faptul că Grecia este țara din regiune cu cel mare mare procent de angajați (44%) cărora nu li s-a mărit salariul în ultimii doi ani, iar Republica Moldova este statul cu cel mai mare procent al angajaților (14%) cărora li s-a mărit salariul cu peste 20%.
În concluzie, 43% dintre angajații români sunt nemulțumiți de salariul actual (dintre care 13% foarte nemulțumiți), 26% sunt neutri, 27% sunt satisfăcuți de salariu, iar 4% foarte mulțumiți. Cei mai nemulțumiți la nivel regional sunt ungurii (59%), urmați de bulgari (56%), greci și moldoveni (ambele cu 48%).
Beneficiile pe care le primesc cel mai des angajații din România sunt: tichete de masă (68%), asigurare medicală privată (56%), program flexibil/remote work (40%), bonusuri de performanță (32%), zile suplimentare de concediu (28%), petreceri, teambuilding-uri și evenimente interne (24%), training și dezvoltare profesională (19%), transport decontat (18%), acces la platforme de învățare precum LinkedIn Learning (18%), abonamente la servicii de wellness/sport precum 7card, SanoPass (16%), asigurare de viață (12%), asigurare medicală privată pentru membrii familiei (10%).
Cât de mult contează empatia în companie
Totodată, pentru 21% dintre respondenții din cele cinci țări, o conducere empatică, profesionistă, fără micro-management, bazată pe echitate, comunicare și susținere, este factorul principal care îi determină să rămână pe termen lung în companie.
În cazul în care ar primi o ofertă cu 20% mai mare decât venitul actual, dar oferta ar fi în beneficii, nu bani, 48% ar lua decizia în funcție de beneficiile oferite, 31% ar spune „da" direct, iar 21% ar refuza.
Aproximativ 51% dintre angajați se așteaptă ca în următorii doi ani salariile să stagneze, iar 37% se așteaptă la creșteri moderate. Aproximativ 6% sunt mai optimiști și cred în creșteri considerabile ale salariilor și beneficiilor, în timp ce 5% se așteaptă la reduceri ale veniturilor. În Grecia, Bulgaria și Ungaria cei mai mulți angajați se așteaptă tot la o stagnare, în timp ce în Republica Moldova cei mai mulți angajați mizează pe o creștere moderată.
Dacă ar fi să adauge beneficii în pachetul actual, 50% dintre angajații români ar alege un buget pentru beneficii flexibile (un buget lunar pe care angajatul îl poate folosi în funcție de nevoile personale: sport, sănătate, educație, transport etc.), 48% ar vrea zile suplimentare de concediu, 44% carduri de vacanță sau tichete culturale, 43% program de lucru mai flexibil (work from anywhere), 36% un buget pentru dezvoltarea profesională și personală, 34% asigurare medicală extinsă (pentru familie sau servicii suplimentare), 25% abonamente la sport, wellness, terapie sau nutriție la egalitate cu sprijin pentru părinți (after-school, grădiniță, tichete pentru copii).
