Irina Achim
În 2014, cinci prieteni din Timișoara lansau aplicația de food-delivery EuCeMănânc. În 2018, Alin devine acționar și plănuiește să aducă know-how și investiții pentru această aplicație care câștiga popularitate printre bănățeni. În 2019, eMAG se alătură ca partener, colaborare care nu e comunicată timp de 3 luni.
La începutul lui 2020, Iulian Stanciu, fondatorul eMAG, discută cu echipa locală să le spună că se apropie ceva din China și că trebuie să grăbească procesul rebranding-ului și lansării.
Astfel, în full început de pandemie, în 2 luni au făcut un brand, iar la 17 aprilie 2020 au lansat oficial ceea ce devenea Tazz și număra atunci 25 de oameni. Trei ani mai târziu, compania numără 270 de angajați, cu sedii atât în București, cât și în Timișoara.
Tazz a fost alegerea echipei din alte 13 versiuni dintr-un Excel, fiecare cu o poveste de branding. Au ales versiunea asta care amintea de diavolul tazmanian, pentru ideea de rapiditate, dar și pentru componenta ludică, pronunție ușoară și cheia succesului pusă sub 4 litere, cum e Nike sau Uber.
După lansare, Tazz devine cea mai descărcată aplicație de food&drinks din țară, cu 1.2 milioane de aplicații instalate, într-un singur an, și continuă să fie aplicația de food-delivery cu cea mai accelerată creștere în fiecare an. Pentru 2023, își propun să ajungă la 3,4 milioane de aplicații instalate, față de cele 2,8 milioane câte au acum.
Piața de food delivery în România și pregătiri de Black Friday
”Un singur lucru e constant în Tazz, schimbarea”
În prezent, Tazz are 8000 de parteneri în HoReCa și 2000 din retail. La anul speră să ajungă la proftabilitate zero, conform planurilor de business pe care și le fac pentru 10 ani. Tot la anul vor să deschidă 10-15 orașe noi, deși așa cum spune Alin, partea grea nu e să deschizi un oraș nou, ci să-l dezvolți apoi.
Focusul este pe dezvoltarea națională, să facă bine lucrurile aici și apoi se gândesc la o extindere internațională, cu un prim gând spre Bulgaria. Delivery a ajuns să ocupe 27% din activitatea restaurantelor, ba Alin ne spune că au chiar localuri care sunt mult mai profitabile pe delivery, decât pe servirea în local.
300 de milioane de euro este valoarea totală a tranzacțiilor la care estimează că vor ajunge în 2023, iar pentru 2024 estimează o creștere de 20%.
Inflația a adus o creștere 20% minimum, maximum 40% pentru prețurile practicare de restaurante, iar comisionul TAZZ e undeva la 20-30%, în funcție de volum.
Tot la capitolul planuri intră și pregătirile pentru Black Friday, de pe 10 noiembrie, unde clienții Tazz pot cumpăra vouchere pe care să le folosească la orice restaurant din aplicație, cu discount-uri de minim 30% și maxim 80%.
O problemă des întâlnită în zona de food delivery, cât și una dintre durerile reprezentanților HoReCa este lipsa de personal. Orașele în care le-a fost cel mai greu să găsească rideri sunt Cluj, Iași și Constanța.
Aici, Alin ne spune că se gândesc chiar să apeleze la niște easybox pentru mâncare, iar pentru zonele închise cum ar fi campusuri sau parcuri de birouri, să lucreze chiar cu roboți livratori.
27% dintre livratori sunt străini. Cum îi protejează Tazz
Discuția aprinsă despre curierii străini și reportajele recente arată câteva nereguli pentru cei la care Tazz se referă ca ”rideri”, nu livratori. Pentru angajarea lor, Tazz lucrează cu 100 de companii al căror obiect de activitate este fix găsirea acestor livratori din țări precum Nepal sau Sri Lanka.
Ca ei să poată avea o formă legală de muncă, sunt angajați de aceste firme cu care apoi colaborează Tazz. Am vrut să aflăm de la Alin ce pot face ei, ca marketplace de delivery food, să se asigure că ”riderii” lor primesc banii pe care trebuie să-i aibă și au parte de un tratament corect.
Aici, măsura la care s-au gândit este să facă un audit o dată la 3 luni în cadrul firmelor cu care lucrează, o analiză a plăților și un control financiar care poate aduce siguranță pentru niște colaboratori vitali în activitatea de food delivery.
Altfel, fiecare rider are parte de un training de platformă și de task-uri, iar Tazz și-a luat angajamentul să plătească impozitele pe bacșiș, astfel încât să se asigure că tips lăsate direct din aplicația ajungă integral la cel care face livrarea.
Cifre Tazz
Tazz e prezent în 33 de orașe cheie din România: Timișoara, Cluj-Napoca, București, Iași, Arad, Brașov, Oradea, Sibiu, Deva, Alba Iulia, Baia Mare, Ploiești, Craiova, Brăila, Reșița, Botoșani, Pitești, Târgu Mureș, Constanța, Suceava, Galați, Râmnicu Vâlcea, Bacău, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin, Buzău, Slatina, Zalău, Mediaș, Focșani, Târgoviște, Petroșani, Sfântu Gheorghe. În top 3 la nivel de activitate stau București, Timișoara și Cluj.
Pe lângă restaurante, Tazz are 900 de parteneri non-food la nivel național, printre care se numără: supermarket-uri, farmacii, florării, băcănii și alte business-uri locale.
Volumul tranzacționat în platformă a avut o creștere de două cifre în 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Au atins un maxim istoric la nivelul numărului de parteneri înregistrați în platformă, în creștere cu 27% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cea mai mare creștere a venit din zona de retail (+37% YoY), în timp ce partenerii din zona de restaurante au avut o creștere cu 27%.
Valoarea medie a comenzilor din categoriile supermarkets & markets este de 160 lei, iar a comenzilor din categoria restaurante de 85 lei.
Tendințe în industria de food delivery:
- în ultimii 5 ani, numărul de utilizatori de aplicații de food delivery s-a dublat, pe fondul pandemiei. În următorii 4 ani, statisticile estimează o creștere de 23%, cu 309 milioane de europeni care vor comanda mâncare online.
- în plus, în medie, se estimează o creștere constantă de 10% a pieței, până în 2027. Cifrele arată nu doar o creștere a accesului la aplicații, cât și o schimbare de preferințe și trenduri în modul în care mâncăm și trăim.
- un utilizator al aplicațiilor de food delivery din UK, printre cele mai dezvoltate piețe din EU, comandă de 9.4 ori pe lună mâncare, în timp ce un utilizator român comandă de 2.4 ori . Asta arată potențialul pieței - ne așteptăm ca frecvența să crească major, în linie cu expansiunea industriei de e-commerce & food service (Euromonitor 2023)
- frecvența de utilizare săptămânală a aplicațiilor de livrare rapidă în România a crescut de la 48% la 55%, în prima parte a anului, conform ultimului research de brand Tazz
- piața de food delivery își păstrează prima poziție câștigată în timpul pandemiei, având o cotă de piață de 26%, urmată de consumul în restaurante (24%), achiziția de mâncare gătită de la raioanele gastro ale supermarketurilor 12%, QSR (fara McDonald’s si KFC) 11% și self pick up (7%) (conform unui studiu Hospitality Culture din februarie 2023, realizat împreună cu Tazz).
- cele mai accesate zone din Tazz: oferte + meniul zilei
Sustenabilitate la Tazz
Printre măsurile de sustenabilitate pe care l-a luat compania se numără încurajarea livrărilor cu mobilitate. Aici au 60% scutere și biciclete și restul de 40% de comenzi se fac cu mașina. Dintre acestea, 27% din comenzile de pe Tazz au livrare curată (bicicletă sau vehicule electrice).
Factorul vreme influențează clar aceste statistici, deși, a fost o surpriză să aflăm că tariful de vreme rea se aplică doar 6 zile/ an.
Mai mult, fiecare comandă Tazz vine cu o etichetă de CO2 free, fiind compensate 100% cu certificate de carbon.
Proiectul „Antreprenori” este susținut de ING Bank, partener de creștere pentru afacerile locale. Într-un context dinamic și încă incert, ING oferă predictibilitate, prin instrumentele financiare potrivite, si sprijină dezvoltarea sustenabilă a afacerilor din România, pentru a ajunge la nivelul următor.
