Alege platforma ta favorită de streaming:

Invitatul permanent al The Mind Online Podcast este Nansi Lungu, Consumer’s Behaviour Coordinator la Bitdefender și fondator al Behavioural Insights Team. Nansi are un doctorat în filosofia minții și un masterat în terapie cognitivă. Împreună cu el vrem să aflăm răspunsul la marile întrebări când vine vorba de mintea noastră în lumea online, dar și în perioada în care trăim. Pandemia ne-a făcut să lucrăm de acasăm, iar acum ne întoarcem la birou. Cum ne pregătim pentru acest moment, cum ne va afecta? Și încotro mergem de acum încolo?

Cum măsori cât te-a afectat pandemia?

Din punctul de vedere al lui Nansi, challenge-ul revenirii la birou este individual și nu există un mod universal care poate fi aplicat, pentru că oamenii resimt în moduri diferite.

„Un predictor bun este cum au trecut pandemia. Dar, de fapt, nu ne dăm seama cum am trecut pandemia decât dacă am fost la extremele care nu sunt de dorit. Dacă ne-am simțit nu foarte bine, sunt semnale destul de multe în sensul ăsta”, spune Nansi Lungu.

Dar provocarea e măsurarea. „Partea mai puțin vizibilă este că nici noi nu știm să ne monitorizăm destul de bine. Ne-am întors la birou, de-abia ne dăm seama cum este, iar povestea readaptării nu știu de unde să o măsori”, explică specialistul.

„Oamenii au renunțat foarte mult la joburi și sunt niște semnale că există o asimetrie de renunțare. Nu că au fost obligați, pur și simplu au renunțat. Sunt semnale că reconectarea în anumite aspecte este ceva mai dificilă, dar se poate ca viața noastră să fie puțin mai dificilă”, mai spune Nansi Lungu în cadrul podcastului The Mind Online.

El menționează că la măsurătorile actuale există semnale că lumea mentală a oamenilor s-a schimbat destul de mult și neuniform, iar anumite categorii de oameni se resimt din ce în ce mai mult.

„De-abia de acum încolo ne vom lămuri cum ne simțim și nu vom avea o cunoaștere precisă a cum trebuie să ne întoarcem la birou. Vom vedea între noi acolo”, explică Nansi.

Responsabilitatea reconectării la birou

„Trebuie să schimbăm modul în care consumăm energia noastră psihică. O provocare a pandemiei a fost faptul că am stat pe Zoom. Zoom-ul are o latură pe care poate nu o vedem foarte tare, dar pentru prima dată te vezi pe tine. Ceea ce nu este foarte plăcut pentru majoritatea oamenilor să ne uităm și să ne vedem cum arătăm. E o automonitorizare destul de complicată emoțional”, spune specialistul Bitdefender.

El menționează că trebuie să avem o responsabilitate a reconectării și despre cum le dăm oamenilor impresia că acest moment va fi dificil.

„Dar dacă le creezi impresia asta vor pregăti reconectarea din această perspectivă. Noi nu știm să măsurăm corect viața noastră psihică. Noi avem senzația că ni se întâmplă lucruri și știm să spunem de unde au venit”, explică specialistul.

„S-ar putea ca reacția de opoziție față de reconectare s-ar putea să fie doar o selectare pentru că mă aștept să fie dificilă”, mai spune acesta.

Un avantaj al oamenilor e că sunt rezistenți. Dar un dezavantaj al nostru este exact același. Că suntem rezistenți. Iar mintea nu ne semnalizează, așa cum o face corpul, când am atins limita.

„Adevărul e că oamenii sunt mult mai rezistenți decât își imaginează de multe ori, dar pe de altă parte după o anumită limită rezistența lor este infimă, nu mai există. Suntem foarte solizi o mare parte din timp, dar dacă s-a trecut de o anumită limită, din momentul respectiv lucrurile devin dificile. Viața noastră mentală nu semnalizează, așa cum o face sănătatea fizică, faptul că ai ajuns într-o zonă periculoasă”, spune Nansi.

„În viața mentală nu primești semnale. Poți să fii extrem de rezistent până la un punct și nici acolo nu se întâmplă mereu de tip „snap”, se rupe ceva. Erodează. Trebuie să avem grijă de modul în care cultivăm emoții, modul în care cultivăm concentrare și așa mai departe, pentru că lucrurile acestea se erodează fără să fim foarte conștienți de lucrul ăsta”, explică acesta.

În același timp, spune Nansi, oamenii fac și inversul, adică au senzația că din orice se poate întâmpla o tragedie.

„Trebuie să avem grijă de viața noastră psihică, pentru că este exact ca un râu care este extrem de rezistent la tot felul de lucruri, dar erodarea în timp te poate duce dincolo de o linie de echilibru la care este îngrozitor de greu să te întorci”, spune Nansi Lungu.

Când ai trecut de nivelul rezistenței mentale?

Așa cum am discutat în cadrul acestui episod din podcastul „The Mind Online”, oamenii sunt rezistenți. Dar odată ce acel baraj se rupe, lucrurile pot scăpa de sub control.

„Burnout-ul extrem are un semnal. Dar există unul cronic care se poate instala și tu zici „mai pot să mai duc”. Nu există un beculeț care să se aprindă. Iar dacă există, e greu de luat în considerare. Există semnale și corpul îți spune, starea ta subiectivă. Dar raționalizezi, spui că se mai poate, așa te-ai simțit mereu, iar la un moment dat recuperarea e foarte dificilă. Dezechilibrul emoțional nu trebuie să se instaleze, iar când o face, energia pe care trebuie să o dai este extremă”, spune Nansi Lungu.

„Dacă ai un episod de depresie severă există șanse de 50% să-l faci și pe al doilea. Dacă îl faci pe al doilea deja crește la 75% să intri într-o depresie”, explică specialistul modul în care statistica nu stă în favoarea noastră.

Din acest motiv e important să păstrăm o rezervă și pentru noi, pentru a ne păstra satisfacția. La finalul zilei e despre noi ca să-i putem ajuta și pe ceilalți.

„Ne creăm iluzia că mergem mai departe, tragem de noi, vom obține mai mult. Dar la capăt e mai multă insatisfacție. Dincolo de toate astea trebuie să fii atent exact în zona în care simți că ai consuma resursele pe care le aveai pentru tine. Asta înseamnă timp, asta înseamnă tensiune. Nu mai evaluăm cât timp trebuie să existe în viața noastră”, spune Lungu.

Cum faci ca revenirea la birou să nu fie dureroasă

Conform unui studiu McKinsey, majoritatea angajaților spun că revenirea la birou le-ar produce un impact negativ asupra sănătății mentale.

„A sta acasă e o capcană. Am participat la un studiu în România și am fost surprins să văd că oamenii chiar vor să stea acasă. Și aici e o poveste ceva mai complicată. Că vor să stea acasă nu înseamnă că își dau seama ce înseamnă să stea acasă. Asta o spuneam la început, când ne gândeam ce frumos e acasă”, explică Nansi Lungu.

El menționează că la începutul pandemiei reacția pozitivă la statul acasă a putut fi o reacție la burnout sau chiar la o proastă relație cu șefii. Dar el spune că a munci de acasă nu înseamnă că e mai simplu, ci chiar mai complicat.

„Partea proastă acum e că dacă te întorci la muncă brusc, echilibrul anterior se strică și trebuie să te reconectezi”, spune acesta.

Specialistul Bitdefender spune că reacția adversă la revenirea la birou poate fi și semnalul unei probleme mai mari. Valul de demisii îl face să se întrebe dacă nu cumva în zona occidentală oamenii nu au sesizat că e o distanță prea mare între efortul dat și sensul vieții lor.

„Conform unui studiu Google, grupurile cele mai satisfăcute la muncă nu sunt neapărat cele care au cele mai bune condiții. Ceea ce contează e mediul de lucru, iar Google prin proiectul acesta numit „Aristotel”, a arătat că grupurile cele mai satisfăcute sunt cele care cred că pot reuși, care au reușite împreună. Asta înseamnă că există o conexiune între ei”, spune Lungu, menționând un studiu Google.

În plus, munca de la distanță poate produce un declin cognitiv, oamenii rezolvă mai puțin capabil problemele, iar puterea de calcul poate scădea. „Și nu scade doar puterea de calcul, ci și modul în care selectezi lucrurile importante față de cele neimportante”, mai spune expertul.

„Gândim în creier, dar ele se întâmplă și în tot sistemul nostru metabolic. Nu faci calcule cu stomacul, dar cu stomacul ți se stabilește starea emoțională după care evaluezi ce ai calculat. Dacă acum îți zic că mergem la o bere sau facem o revoluție, cele două au emoțional altă amprentă. Amprenta aceea e strâns legată de cum te simți fizic”, explică acesta.

„Bănuiala mea e că efectele pandemiei de-abia încep să se vadă și tot bănuiala mea e că suntem mai rezistenți, asta nu înseamnă că nu trebuie să fim atenți”, încheie psihologul.

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.