Florin Cașotă
Munca de acasă va deveni o practică obișnuită în multe companii, chiar și după ce va trece pandemia de Covid-19, o revenire semnificativă la birouri a angajaților fiind așteptată la mijlocul anului 2021, dacă vaccinarea la scară largă va fi un succes.
România ar trebui să recupereze majoritatea pierderilor economice de anul trecut până la sfârșitul anului 2021, dar revenirea va fi neuniformă, cu diferențe mari la nivel de industrii. Unele sectoare economice, cum ar fi comerțul electronic, construcțiile sau anumite subsectoare IT&C nu au fost deloc afectate în timpul crizei, altele ar trebui să-și revină până la sfârșitul anului 2021, cum ar fi comerțul cu amănuntul în ansamblu și serviciile profesionale în general, iar pentru unele ar putea dura câțiva ani până vor reveni la un nivel decent de activitate (sau poate nu își vor reveni niciodată pe deplin), cum ar fi aviația, industria auto sau turismul, spun consultanții Colliers International.
După un deceniu și jumătate de la aderarea României la Uniunea Europeană, 2021 are șansa de a pune bazele unei perioade de evoluție economică majoră, care ar putea accelera foarte mult dezvoltarea sustenabilă a economiei pe termen mediu, având în vedere noul pachet de ajutor din partea Comisiei Europene în contextul pandemiei. România ar putea atrage capital în valoare de nu mai puțin de 80 miliarde de euro în următorii ani, reprezentând o treime din nivelul actual al PIB-ului, bani care ar trebui să genereze un impact mult mai mare decât în țările vecine, dacă sunt folosiți pentru reforme importante de care țara are nevoie.
Turismul va deveni orientat mai mult local și va fi practicat cu o frecvență mai mare după ce lucrurile vor reveni la normal, anticipează consultanții Colliers International. Vaccinul oferă speranțe în această direcție, dar atingerea unui prag rezonabil de imunitate va fi o provocare în România și în alte țări care se confruntă cu un nivel mai ridicat de scepticism față de vaccinare decât în Europa de Vest.
Munca la distanță va deveni o modalitate permanentă de lucru, dar consultanții Colliers International consideră că firmele vor dori să își aducă angajații înapoi la birou cel puțin 3 zile pe săptămână, pentru a încuraja munca în echipă și cultura organizațională. O revenire mai semnificativă la birou a angajaților este așteptată începând cu mijlocul anului 2021, iar cele mai vizibile rezultate ar trebui să fie în cazul clădirilor situate în zone rezidențiale, care asigură un timp mai redus de navetă.
Chiriașii clădirilor de birouri vor domina anul 2021, în condițiile unei creșteri rapide a pieței secundare de subînchiriere (ce reprezintă peste 2% din stocul actual de birouri conform estimărilor conservatoare din prezent) și a unei rate de neocupare de peste 10%. Consultanții Colliers International vorbesc despre un calendar solid de livrări de spații noi de birouri, cu aproximativ 260.000 de metri pătrați de birouri moderne planificate să fie finalizate în București, și se așteaptă ca piața de birouri să revină la echilibru cândva în prima jumătate a acestui deceniu.
Piața de spații industriale și logistice și-a încheiat cel mai puternic an din istorie în România, iar 2021 nu ar trebui să fie prea diferit, întrucât premisele și tendințele recente care au susținut dezvoltarea depozitelor se păstrează: creșterea comerțului electronic, necesitatea de a răspunde unei extinderi rapide a schemelor moderne de retail la nivel național, nevoia înlocuirii stocului vechi și necompetitiv (inclusiv din punct de vedere al siguranței). Există, de asemenea, un potențial pentru afaceri pe fondul Brexitului și al revizuirii relațiilor dintre UE / SUA și China.
Retailul continuă să fie sub presiune, dar consultanții Colliers International văd motive de optimism. Creșterea vânzărilor online a depășit-o cu mult pe cea a magazinelor tradiționale în 2020 și această tendință se va menține anul acesta. Chiriile și rata de neocupare ar trebui să rămână sub presiune pe parcursul anului 2021, o redresare fiind estimată pentru 2022 sau chiar în 2023. Chiar și în aceste condiții, rentabilitatea superioară oferită de România companiilor de retail și stocul redus de spații de retail moderne raportat la populație ar trebui să protejeze piața de posibile efecte negative persistente și să conducă la un ritm bun de redresare și de recuperare a pierderilor.
Pe piața investițiilor imobiliare este așteptată o contracție, după un an foarte bun pentru acest segment. Investițiile ar putea înregistra o scădere în 2021, de la aproximativ 900 de milioane de euro la aproximativ 500-600 de milioane de euro. Unii investitori ar putea rămâne în așteptare, pe fondul lipsei de claritate cu privire la structura și anvergura veniturilor viitoare (în special în ceea ce privește activele mai bine poziționate în sectoare precum birouri și hoteluri); pe de altă parte, activitatea poate deveni mai dinamică în zona activelor aflate în dificultate sau a celor cu potențial de transformare, care ar putea deveni mai atractive pentru cumpărători.
2021 aduce diverse oportunități pe piața terenurilor, spun consultanții Colliers International. Având în vedere numărul considerabil de tranzacții inițiate în perioada recentă (inclusiv în 2020), piața terenurilor pare pregătită pentru un an bun. Dezvoltatorii de retail, inclusiv operatorii de tip “big box” și dezvoltatorii rezidențiali, vor rămâne motoarele pieței. Cererea de terenuri pentru birouri și hoteluri va rămâne redusă, iar consultanții Colliers International nu se așteaptă la modificări semnificative dinspre aceștia, având în vedere incertitudinile existente în ceea ce privește componenta de leasing.
În ciuda realității economice dificile, piața rezidențială a înregistrat în continuare o cerere puternică și creșteri modeste ale prețurilor (în medie) în 2020. Dar lucrurile arată un pic diferit acum - creșterile salariale din sectorul privat s-au oprit și o reluare a trendului pozitiv nu este estimată pe termen scurt, în timp ce salariile funcționarilor publici sunt înghețate pe fondul consolidării fiscale - în acest context, este de așteptat ca anul 2021 să fie un an de respiro pentru sectorul rezidențial. Pe de altă parte, dinamica de dezvoltare a orașelor și a zonelor periferice rămân atractive pe termen lung, dată fiind problema supraaglomerării urbane din România.
