Vlad Andriescu
În fața noii realități generate de pandemie în care modul preferat de lucru este cel hibrid, mai mult de jumătate dintre oameni lucrează deja doar de la birou, iar angajații așteaptă mai mult sprijin din partea companiilor când vine vorba de sănătatea mintală și starea de bine la locul de muncă. Studiul arată care sunt preferințele angajaților din România, Polonia, Ungaria și Republica Cehă referitor la noul context profesional și care sunt aspectele curente de care angajatorii ar trebui să țină cont, din perspectiva angajaților.
Skanska a realizat un nou studiu în cele patru țări din regiunea Europei Centrale și de Est (România, Polonia, Ungaria și Republica Cehă) pentru a evalua atitudinea angajaților față de munca la domiciliu dar și cea de la birou, în contextul pandemiei.
Astfel, la nivel de regiune, peste jumătate dintre respondenți (52%) susțin, la momentul desfășurării studiului, că lucrează doar de la birou, procentele înregistrând o creștere comparativ cu rezultatele din luna mai 2021, care arătau că doar 48% dintre angajați făceau același lucru. În România, 45% dintre angajații chestionați susțin că lucrează doar de la birou.
După cum arată rezultatele studiului, relațiile sociale și profesionale, precum și integrarea în echipe a noilor angajați sunt puternic influențate de timpul petrecut la birou. Activitățile suplimentare care să încurajeze socializarea, întâlniri cu oameni interesanți, masajele și posibilitatea de desfășurare a activităților sportive la locul de muncă i-ar motiva pe oameni să lucreze mai des de la birou.
Printre alte aspecte care capătă din ce în ce mai multă importanță pentru angajați, mai ales pentru cei din România, se numără aspectele legate de sănătatea mintală și well-being.
Modelul ideal de lucru: hibrid
Conform rezultatelor, 45% dintre angajații români lucrează doar de la birou (față de 48% în mai 2021), în timp ce 20% lucrează exclusiv de acasă. 16% dintre angajați consideră modelul ideal de lucru ca fiind cel hibrid, cu 3-4 zile pe săptămână lucrate de la birou și restul de la domiciliu. Doar 10% dintre angajații români ar opta să petreacă 1-2 zile lucrând la birou și restul de acasă.
În ceea ce privește posibilitatea de alegere a zilelor lucrate de la birou și de acasă, fiecare al treilea angajat la nivel de regiune susține că modelul hibrid este impus de angajator cu posibilități limitate de modificare. România însă, alături de Ungaria, este cea mai flexibilă țară din regiune în ceea ce privește modelul de lucru impus de angajator. O treime dintre respondenții români sunt liberi să decidă zilele de lucru la birou și de la domiciliu.
Datele arată că România este țara cel mai bine organizată în ceea ce privește sistemele de planificare a muncii de birou - 42% dintre respondenți susțin că în compania lor există un instrument de planificare care ajută la organizarea activității. Acestea arată cât de importante și eficiente sunt platformele care permit gestionarea muncii de zi cu zi.
Efectele lucratului de acasă
Pentru angajații români, zilele limitate de lucru la birou au un impact negativ semnificativ asupra unor aspecte precum integrarea în echipe a noilor angajați (44%), relațiile sociale și profesionale dintre angajați (41%), lucrul în echipă (37%) și implicarea în activități comune după terminarea programului (37%). În același timp, efectele negative se resimt și atunci când vine vorba de recrutarea noilor angajați (31%).
Referitor la lucratul de acasă, românii îl asociază pozitiv cu sentimentul de libertate (32%), confortul din timpul programului de lucru (26%) și o stare de mulțumire (26%). Le oferă, de asemenea, satisfacție (20%) și sentimentul de securitate (20%).
Pe de altă parte, însă, angajații români percep lucratul de la domiciliu mai negativ decât alții și sunt, mai mult decât ceilalți, afectați de sentimentul de singurătate (29%), frustrare (25%) și nesiguranța locului de muncă (25%), dor/lipsă (20%), tristețe (19%) și dezamăgire (19%).
Echilibriul dintre viața profesională și viața personală
Printre aspectele măsurate, lucratul de acasă are un impact mai pozitiv în ceea ce privește echilibrul dintre viața profesională și cea personală, mai ales pentru români și maghiari. Dacă rezutatele studiului anterior arătau că lucratul de acasă are un impact mai degrabă negativ asupra acestui aspect, 52% dintre angajații din CEE și 47% dintre români susțin acum că lucratul de acasă le permite o mai bună organizare a timpului petrecut cu familia.
Acest lucru arată necesitatea de a lua în considerare și de a implementa la locul de muncă soluții care ajută la economisirea timpului în zilele de lucru.
Chiar dacă angajații au învățat să își gestioneze mai eficient echilibrul dintre viața profesională și cea personală, rezultatele arată că lucratul de acasă poate avea un impact negativ atât asupra sentimentelor pe care le experimentează angajații, dar și asupra lucratului în echipă și a relațiilor sociale profesionale. Biroul joacă, în continuare, un rol important când vorbim despre integrare, construirea culturii și consolidarea echipelor.
La nivel de grup, peste 40% dintre respondenți consideră că munca de acasă are un efect pozitiv asupra sănătății lor mintale. Însă, potrivit nolui sondaj, angajații se confruntă deseori cu sentimente de singurătate, frustrare și nesiguranță la locul de muncă. Lucratul de acasă le aduce angajaților sentimentul de libertate și pace, ceea ce înseamnă că angajatorii ar trebui să acorde o atenție deosebită sănătății mintale și să creeze un loc de muncă adaptat nevoilor lor.
Românii se află printre cei mai preocupați când vine vorba de acest aspect. Angajații români (83%) alături de angajații maghiari (85%) sunt cei mai convinși de faptul ca angajatorii ar trebui să le ofere angajaților mai mult sprijin în ceea ce privește sănătatea mintală.
În rândul românilor, concediul plătit în caz de burnout profesional (47%) și întâlnirile individuale gratuite cu un psiholog (44%) sunt cele mai dorite soluții din partea companiilor pentru a sprijini sănătatea mintală a angajaților din birouri. 32% dintre angajații români și-ar dori să aibă parte de sesiuni de training în ceea ce privește sănătatea mintală la locul de muncă și 26% simt nevoia de a avea acces la un mediator în cazul în care apar conflicte între angajați.
Rolul activităților suplimentare la birou
Activitățile extra sunt acum mai rar organizate de angajatori decât înainte de pandemie, însă aproape jumătate dintre cei chestionați se așteaptă la facilități suplimentare la locul de muncă. Întâlnirea unor oameni interesanți, masajele, mesele comune la birou și evenimentele în afara sediului sunt cele mai încurajatoare în ceea ce privește lucratul mai des de la birou.
70% dintre români ar prefera evenimentele din afara sediului cu costuri suportate de angajator, 69% vor să întâlnească mai mulți oameni interesanți, 67% susțin că mesele luate împreună cu colegii reprezintă un motivator de a lucra mai des de la birou și 58% și-ar dori să poată avea acces la masaj la locul de muncă. Un alt motivator pentru a petrece mai mult timp la birou pentru 27% dintre români îl reprezintă o bucătărie comună bine echipată cu gustări sănătoase, fructe și legume proaspete, sandwich-uri și o gamă variată de ceai și cafea.
