“Individualismul este bariera ecosistemului românesc”

Regiunile României se dezvoltă încet spre un mediu antreprenorial. Clujul devine un motor al antreprenoriatului, Bucureștiul își păstrează poziția, dar am descoperit și inițiative în zone care până acum erau mai discrete. La Brașov, de doi ani, Clusterul pentru Inovare și Tehnologie încearcă să promoveze antreprenoriatul. Dincolo de vorbe, am încercat să aflăm rezultatele concrete de la Ionuț Țața, președintele Alt Brașov.

Ionuț Țața a pus bazele Iceberg în 2003 și oferă proiecte de consultanță și training în management. Din 2013 conduce Clusterul de Inovare și Tehnologie din Brașov, ALT Brașov. Săptămâna aceasta începe și festivalul de tehnologie ALT Festival în cadrul căruia vor fi organizate diferite evenimente, dar și un concurs pentru antreprenori, numit Cafeneaua de Inovare.

Ionuț Țața a analizat rezultatele obținute în ultimii doi ani la nivelul Brașovului, dar și modalitățile prin care ar putea să apară mai multe inițiative antreprenoriale.

“Consider că, pentru a dezvolta un startup, România este unul dintre cele mai competitive locuri din Europa“, crede Ionuț. Cu toate acestea, “individualismul este bariera ecosistemului românesc. Colaborarea și sentimentul de comunitate sunt comportamente care necesită timp pentru a fi dezvoltate, iar clusterele au nevoie exact de ele”

Rezultatele Clusterului din Brașov

Clusterul de Inovare și Tehnologie din Brașov a fost fondat în 2013. Scopul său a fost să reunească la aceeași masă mai multe startup-uri, inițiative antreprenoriale, dar și companii din IT. De asemenea, autoritățile locale au fost invitate să ia parte la discuție pentru dezvoltarea regiunii.

“Am reușit să aducem industria IT la aceeași masă. Am inițiat un festival de tehnologie, membrii noștri au participat la evenimente internaționale și am intrat în contact cu piețele noi. Am început să promovăm cariera în tehnologie ca o alternativă la drept, economie sau medicină, mergând în licee pentru a povesti elevilor despre industrie”, explică Țața.

“Trebuie să fim conștienți că suntem în competiție directă cu mai multe locuri din Europa pentru resurse, investiții și piețe. Cred că ar fi mai corect să estimăm că la momentul actual principalii concurenți din zonă sunt Iași, Craiova, Novi Sad, Wroclaw sau Brno”, a mai spus președintele ALT Brașov.

În schimb, clusterele pot să se dezvolte doar în anumite industrii și locuri, unde nu există jucători mari care să inhibe inițiativele colaborative. „Clusterele pot reprezenta o formă de auto-organizare și auto-determinare a industriilor din fiecare zonă a țării. Într-un sistem economic și social foarte conservator și centralist, clusterele pot fi un vehicul alternativ care să mobilizeze dezvoltarea locală. Personal, cred că cele mai mature și performante clustere din România există, de fapt, în Covasna și Harghita, ceea ce ne arată cât de util poate fi modelul pentru comunități medii și mici. E un model dificil de implementat în industriile dominante, cum ar fi cea automotive, unde marile companii preferă sindicalizări și nu vor să coopereze cu ceilalți actori”, explică Țața .

Pe scară regională, Brașovul polarizează resursele industriei pe o rază de până a 200-300 de kilometri, la fel ca și Timișoara, Cluj sau Iași

Cum dezvolți Brașovul ca hub regional?

“Un avantaj evident îl reprezintă experiența industriei locale. În Brașov a fost produs primul computer personal românesc – CoBra în 1986. Această experiență se traduce într-un bazin constant de know-how tehnic, distribuit în rândul mai multur generații de practicieni. Pe scară regională, Brașovul polarizează resursele industriei pe o rază de până a 200-300 de kilometri, la fel ca și Timișoara, Cluj sau Iași”, spune Ionuț Țața.ionuttata_1337095791_45

Cu toate acestea, Brașovul are dezavantajul de a fi aproape de București, ceea ce poate crea o umbră pentru un ecosistem în formare. “Proximitatea față de București poate fi un dezavantaj, în comparație cu ceilalți poli naționali. Capitala polarizează mult mai puternic decât celelalte orașe resursele industriei, reunind aproximativ 2/3 din industria națională de IT&C. Una dintre direcțiile noastre de lucru este transformarea amenințării într-un avantaj, pentru că dacă reușim să construim un ecosistem competitiv, vom putea inversa fluxul migrator al resurselor umane către București. Planul nostru este să atragem oameni, companii și investiții dinspre capital, mai ales datorită calității mai crescute a vieții pe care regiunea noastră o oferă”, a mai spus Țața.

“Brașovul are un profil și un potențial diferit față de București sau Cluj. Companiile de aici nu sunt atât de vizibile pentru că ele nu livrează produse sau servicii către utilizatorii finali, ci lucrează mai mult către o piață B2B. Pentalog, Siemens, Flashnet sau Rosoftlab și-au format la nivel local o imagine ca angajatori, dar puțini știu ce produse dezvoltă, pentru că acestea nu sunt comercializate pe o piață de larg consum sau local. Rezultatele vor fi vizibile și valoarea va putea fi măsurată în 2-3 ani, pe măsură ce vor apărea primele investiții în startup-uri locale din partea fondurilor de investiții”, explică fondatorul Iceberg.

Proximitatea față de București poate fi un dezavantaj, în comparație cu ceilalți poli naționali. Capitala polarizează mult mai puternic decât celelalte orașe resursele industriei.

Soluții pentru liceeni

Antreprenoriatul nu este învățat în școală. De altfel, de multe ori am fost învățați să nu răspundem neîntrebați, să nu aflăm mai multe de la profesori și să stăm locului, o modalitate complet diferită față de cea antreprenorială. L-am întrebat pe Ionuț Țața care ar fi soluția pentru ca antreprenoriatul să pornească încă de pe băncile liceelor.

“Ar fi cel mai pragmatic să organizăm concursuri de startup-uri și hackathoane pentru liceeni, pentru ca în primul an de facultate să cunoască deja lucrurile elementare despre dezvoltarea și structurarea unui startup”, spune Țața. De altfel, săptămâna aceasta la ALT Festival vor fi organizate vizite în licee prin care reprezentanții industriei IT vor vorbi elevilor despre avantajele antreprenoriatului.

Ar fi cel mai pragmatic să organizăm concursuri de startup-uri și hackathoane pentru liceeni, pentru ca în primul an de facultate să cunoască deja lucrurile elementare despre dezvoltarea și structurarea unui startup. 

“Putem transforma România prin educație. Oamenii care în ultimii 10 ani au învățat să lucreze în call-centere și să facă BPO sunt suficient de deschiși pentru a învăța ceva nou și pentru a evolua în carieră. Printr-un program de reconversie ei ar pute fi inițiați în bazele IT-ului, ar putea învăța codare și ar putea începe o carieră într-o industrie în care câștigă mult mai mult. Trebuie să comunicăm diferit. Trebuie să promovăm percepția României care inovează, dezvoltă și produce”, explică șeful de la ALT Brașov.

“Acum doi ani, Brașovul nu era un punct evident pe harta IT-ului românesc, nici din punct de vedere instituțional, nici ca vizibilitate mediatică. Am promovat Brașovul ca unul dintre cei patru poli principali ai industriei naționale”, concluzionează Țața.

Comentezi?

Urmărește startup-urile din România de peste patru ani și așteaptă unicorni locali. Redactor-șef al start-up.ro, Vlad tratează ecosistemul antreprenorial din România cu realism și nu crede că avem încă "Steve Jobs de România".